Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019 Bogdan Andrei DUMITRESCU Filip IORGULESCU Iuliana Mihaela DASCĂLU Leonard Dan UZUM Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acestuia de către membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 18 ianuarie 2021. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Pagina | 2  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019 Bogdan Andrei DUMITRESCU1, Filip IORGULESCU2, Iuliana Mihaela DASCĂLU3, Leonard Dan UZUM4 Rezumat Această lucrare prezintă rezultatele analizei performanței economico-financiare a companiilor de stat din România la nivelul anului 2019, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat. Analiza a fost realizată pe un eșantion de 827 de companii care a fost diferențiat ulterior în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri însemnate influențează în mod semnificativ performanța agregată a firmelor din sectorul public. Rezultatele studiului arată că indicatorii economico-financiari ai companiilor de stat din România au suferit o deteriorare amplă pe parcursul anului 2019, rezultatul net agregat obținut de acestea reintrând în teritoriu negativ după 6 ani de valori pozitive (2013-2018) ca urmare a înregistrării unei pierderi nete de ansamblu de 1,8 mld. lei. Evoluția nefavorabilă a rezultatului net în anul 2019 față de anul 2018 se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat - diminuare a profitului net de la 4,6 mld. lei la 3,7 mld. lei - cât mai ales la nivelul celorlalte companii care au înregistrat o adâncire abruptă a pierderilor la 5,5 mld. lei, de la un nivel anterior de 2 mld. lei. Evoluția nefavorabilă a profitului net a determinat valori negative la nivelul indicatorilor economico-financiari, cum sunt cei privind marja de profit și ratele de rentabilitate economică și financiară. Disciplina financiară a companiilor de stat s-a înrăutățit, aspect evidențiat de creșterea arieratelor cu 20,7% față de anul precedent. Aceste evoluții au avut loc în condițiile în care anul 2019 a fost caracterizat de un climat economic favorabil, iar companiile din sectorul privat au înregistrat profituri în creștere și niveluri agregate mai reduse ale arieratelor. Îmbunătățirea performanței economico-financiare a companiilor de stat după criza economică din anii 2009-2010 a fost favorizată și de reformele legislative privind implementarea guvernanței corporative în sectorul public. Însă, o serie de amendamente ulterioare au desființat de facto funcționalitatea practicilor de guvernanță corporativă în majoritatea companiilor de stat. Efectele acestei inversări a reformei s-au resimțit în anul 2019 prin declinul majorității indicatorilor de performanță la nivelul companiilor de stat. În consecință, este necesară revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative. Acest deziderat este cu atât mai important în condițiile în care Guvernul dorește să mențină controlul decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național. Cuvinte cheie: companii de stat, performanță economico-financiară, arierate, guvernanță corporativă Coduri JEL: G30, H83, L32 1 Șef serviciu, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 2 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 3 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 4 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal Pagina | 3  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019 Introducere Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a performanței economico-financiare a companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România la nivelul anului 2019, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat, pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de către toate firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Setul de date utilizate Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 20195, un număr de 1.848 de companii au număr de 827 de companii raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți cu de stat, dimensiunea și capital integral sau majoritar de stat. În urma unei analize structura eșantionului riguroase a formei de organizare, a obiectului de activitate și a utilizat neindicând diferențe structurii de deținere a capitalului social vărsat, s-a observat că semnificative față de anul numeroase societăți cu răspundere limitată au consemnat în 2018, când au fost incluse în mod eronat apartenența la sectorul companiilor de stat, marea analiză 803 companii. Astfel, majoritate a acestora declarând că sunt organizate sub formă este de așteptat ca de regii autonome. După ce s-a procedat la corectarea erorilor rezultatele prezentului de raportare identificate, numărul final al companiilor de stat studiu să fie comparabile cu incluse în analiză a fost de 827, acesta fiind apropiat de cele obținute în anii dimensiunea eșantionului aferent anului 2018 (803 companii). anteriori. Având în vedere relativa stabilitate a eșantionului firmelor incluse în analiză, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Pentru a reflecta cu În continuare s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor acuratețe cât mai mare financiare raportate pentru ca analiza realizată să reflecte în performanța economico- mod realist performanța economico-financiară a companiilor financiară a companiilor de din sectorul public. Astfel, similar anului 2018, Compania stat din România, eșantionul Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.) 5 Conform datelor transmise de MFP la data de 21 septembrie 2020. Astfel, analiza nu include societățile care nu transmiseseră până la data respectivă situațiile financiare aferente anului 2019 și nici eventualele modificări operate ulterior. Pagina | 4 de date utilizate a fost a raportat drepturi de concesiune în mărime de 65,5 mld. lei ajustat pentru a elimina (valoare rămasă de amortizat la 31 decembrie 20196) ca influența factorilor regăsiți urmare a contractului de concesiune semnat cu Ministerul la nivelul situațiilor Transporturilor privind bunurile proprietate publică a statului. financiare, dar care nu Deoarece aceste drepturi de concesiune nu reprezintă reflectă o modificare rezultatul activităților de investiție (fiind asimilate subvențiilor efectivă a performanței. conform IFRS7) și sunt de natură a afecta considerabil rezultatele studiului (conducând la o creștere substanțială a volumului activelor, respectiv a ratei de îndatorare a companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. Totodată, începând cu anul 2018, situațiile financiare raportate de CNAIR indică o diminuare a imobilizărilor corporale în curs de execuție (de circa 10,5-11 mld. lei), contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție8. Având în vedere că aceste modificări au un impact important asupra indicatorilor referitori la lichiditatea, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la ajustarea corespunzătoare a respectivilor indicatori. Începând cu anul 2018 nu s-au mai raportat plăți restante de către Compania Națională a Huilei S.A. (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de către Electrocentrale București S.A. (1,7 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), acesta fiind motivul pentru care arieratele companiilor de stat au înregistrat în 2018 o scădere considerabilă (de peste 36%) față de anul precedent. Trebuie menționat că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante ca urmare a îmbunătățirii performanței celor două companii, ci este cel mai probabil cauzată de faptul că, la momentul respectiv, CN a Huilei S.A. se afla în procedură de faliment, iar Electrocentrale București S.A. se afla în insolvență. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul unor ani anteriori cu scopul de a obține o evaluare realistă a performanței companiilor de stat, după cum urmează: - La sfârșitul anului 2018, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (SNTFM CFR Marfă S.A.) a raportat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior ca urmare a unui proces 6 Conform notelor la situațiile financiare pe anul 2019. 7 Standarde Internaționale de Raportare Financiară. 8 Reîncadrarea acestor sume este, cel mai probabil, rezultatul politicilor și convențiilor contabile utilizate. Pagina | 5  de reevaluare a imobilizărilor corporale și a investițiilor imobiliare. Informația a fost tratată cu prudență, în sensul recunoașterii creșterii volumului activelor companiilor de stat, însă această majorare nu a fost asimilată investițiilor în active imobilizate; - Din eșantionul aferent anului 2017 au fost eliminate Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Societatea Română de Televiziune (SRT) întrucât acestea distorsionau semnificativ analiza profitabilității companiilor de stat ca urmare a sumei de 401,2 milioane euro încasate de SAPE de la grupul Enel (în urma procesului câștigat la Curtea de Arbitraj de la Paris), respectiv ca urmare a creșterii substanțiale a subvenției acordate SRT de către statul român (de la 95 mil. lei în 2016, la 946 mil. lei în 2017) pe fondul eliminării taxei radio-TV, dar și în scopul rambursării datoriilor istorice ale televiziunii publice; - O situație similară a fost înregistrată în anul 2015 când Oltchim S.A. a obținut un profit scriptic de peste 2,3 mld. lei (reprezentând aproape 48% din profitul total al companiilor de stat) ca urmare a ștergerii unei părți însemnate a datoriilor. Și în acest caz s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltchim din analiza realizată la nivelul anului 2015. Rezultatele analizei empirice Veniturile totale ale Pe fondul unui climat economic favorabil manifestat la nivelul companiilor de stat s-au anului 2019, veniturile totale ale companiilor de stat incluse în majorat în anul 2019 față de analiză s-au majorat cu 2,44 mld. lei (+4,5%), dar ritmul de anul anterior cu aproximativ creștere s-a redus cu 3,8 pp comparativ cu nivelul consemnat 4,5%, iar cele ale în anul 2018. Cifra de afaceri totală a companiilor de stat a companiilor private au crescut cu 1,9 mld. lei (+3,3%), de la 53,6 mld. lei în 2018 la 55,4 înregistrat un avans mult mld. lei în anul 2019. O evoluție pozitivă semnificativ mai mai pronunțat, de 9%. pronunțată a fost înregistrată pe ansamblul societăților din Evoluții pozitive, dar cu un sectorul privat cu un avans de circa 9% la nivelul veniturilor ritm de creștere redus față totale și al cifrei de afaceri agregate. În consecință, în anul 2019 de cel înregistrat în anul s-a manifestat o dinamică pozitivă a valorii adăugate brute la anterior s-au consemnat și în nivelul întregii economii, însă mult redusă comparativ cu anul cazul cifrei de afaceri, anterior (6,1% față de 13,9%), respectiv sub dinamica valorii respectiv al valorii adăugate adăugate brute la nivelul companiilor private (+11,9%). Astfel, brute, iar companiile de stat pe fondul evoluțiilor consemnate în anul 2019 comparativ cu Pagina | 6 și-au redus ușor contribuția anul anterior, companiile de stat și-au redus ușor contribuția la la activitatea economică din activitatea economică din perspectiva valorii adăugate brute perspectiva valorii adăugate (8,93% din total, față de 9,37% în 2018), generând și un aport brute create la nivel mai redus în cadrul activității economice din perspectiva național. veniturilor obținute (3,38% din total economie, față de 3,52% în 2018). Productivitatea muncii în În anul 2019, similar anului anterior s-a continuat tendința de companiile de stat a avut o creștere a numărului de salariați din companiile de stat, astfel evoluție descendentă în anul că acest indicator s-a majorat în anul 2019 cu circa 3 mii de 2019 (-1,8%), în timp ce persoane (+1,1%) față de anul anterior. În condițiile în care firmele din sectorul privat au valoarea adăugată brută a avut o evoluție mai slabă ca în anul înregistrat o creștere de anterior (în 2019 aceasta s-a depreciat în termeni reali cu 5,5%. Evoluția acestui 0,76%), productivitatea muncii în companiile de stat s-a redus indicator este influențată de cu 1,8% în anul 2019 față de anul anterior (când s-a înregistrat dinamica valorii adăugate un maxim al perioadei 2008-2019), dar rămâne în continuare brute exprimată în termeni mult peste media anilor 2008-2018. Prin comparație, reali și de dinamica productivitatea muncii în companiile cu capital majoritar privat numărului de salariați. Pe a crescut cu 5,5%, continuând evoluția ascendentă din ultimii ansamblul economiei, ani (+4,8% în 2016, +3% în 2017, respectiv +4,9% în 2018), sub productivitatea muncii a influența majorării valorii adăugate brute în termeni reali cu consemnat o evoluție 4,6% în condițiile în care numărul de salariați s-a diminuat ușor pozitivă, cu o creștere de (- 0,8%). Însă, valoarea acestui indicator în sectorul privat este 4,9%, pe seama sectorului situată, precum pe tot parcursul întregii perioade analizate, la privat, unde și numărul de un nivel semnificativ inferior față de sectorul companiilor de salariați s-a diminuat cu stat, cu un ecart de 24,3%, în scădere cu 5 pp comparativ cu cel 0,8%. înregistrat în anul 2018. Din perspectiva profitului Profitabilitatea companiilor de stat, apreciată prin prisma net total, anul 2019 a marcat profitului net total obținut, a reintrat în teritoriu negativ după pentru companiile de stat 6 ani de valori pozitive (2013-2018), înregistrându-se o reintrarea în teritoriul pierdere netă de 1,8 mld. lei. Astfel, rezultatul net s-a redus negativ, după 6 ani de semnificativ față de anul 2018, respectiv cu 4,4 mld. lei, fapt ce evoluții pozitive, respectiv o consfințește inversarea traiectoriei ascendente a pierdere netă totală de 1,8 profitabilității din perioada 2013-2017. Pe de altă parte, mld. lei. Pe de altă parte, companiile din sectorul privat au înregistrat un profit net total profitul net agregat obținut în ascensiune (+15,1 mld. lei, respectiv un avans d