Raportul anual al Consiliului Fiscal

Comparativ cu anul 2009, în anul 2020 se consemnează înregistrarea unui deficit cash mai mare cu 2,7 pp din PIB, veniturile bugetare fiind superioare cu 0,8 pp din PIB, iar cheltuielile totale ale BGC cu 3,5 pp din PIB.

În Tabelul 5 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 2010, exprimate ca procente din PIB. Analiza anului 2020 este făcută comparativ cu evoluțiile din anul anterior și, respectiv din anul 2009.

         Tabelul 5: Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare în standarde ESA 2010, % PIB
                                                                                  Modificări    Modificări
                                    2009   2015   2016    2017    2019    2020
                                                                                  2020/2019     2020/2009
 Total venituri, din care:          30,3   35,5   31,9    30,8    31,8    33,1       1,3           2,8
 Venituri fiscale (fără CAS), din
                                    16,2   19,9   17,8    16,4    15,4    15,1       -0,3          -1,1
 care:
   Impozite indirecte, din care:    10,2   13,3   11,3    10,3    10,6    10,4       -0,2           0,2
      TVA                            6,3    8,1    6,4     6,2    6,2      6,1       -0,1          -0,2
      Accize + taxe vamale           3,9    5,2    4,9     4,1    4,4      4,3       -0,1           0,4
  Impozite directe, din care:        5,9    6,6    6,4     6,1    4,8      4,7       -0,1          -1,2

     Impozit pe venit                3,3    3,7    3,6     3,6    2,3       ...       ...            ...
     Impozit pe profit               2,3    2,3    2,2     2,0    2,1       ...       ...            ...
 CAS                                 9,7    8,1    8,8     9,4    11,3    12,0        0,7           2,3
 Alte venituri curente               1,4    2,1    1,6     1,6    1,1      2,1        1,0           0,7
 Total cheltuieli, din care:        39,4   36,1   34,5    33,5    36,2    42,4       6,2            3,0
 Consum intermediar                  6,0    5,9    5,6     5,2    5,6      5,9        0,3          -0,1
 Remunerarea salariaților           10,3    7,8    9,0     9,8    11,3    12,1        0,8           1,8
 Dobânzi                             1,4    1,6    1,5     1,3    1,2      1,4        0,2           0,0
 Asistență socială                  12,7   11,5   11,5    11,6    11,9    13,5        1,6           0,8
 Subvenții                           1,1    0,4    0,3     0,4    0,4      1,0        0,6          -0,1
 Alte cheltuieli curente             1,7    2,4    1,4     1,7    1,5      2,2        0,7           0,5
 Formarea brută de capital fix       5,8    5,2    3,6     2,6    3,5      4,6        1,1          -1,2

 Sold bugetar                       -9,1   -0.6   -2.6    -2.6    -4.4    -9.2       -4.8          -0.1
Sursa: Eurostat

Consolidarea fiscală inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă de timp relativ scurtă, reducerea deficitului bugetar potrivit ESA 2010 de la 9,1% din PIB în anul 2009 la 0,6% din PIB în 2015. În anii 2016-2019 politica fiscală laxă a condus la inversarea acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar față de anul 2015, pe fondul scăderii masive a veniturilor (cu 3,7 pp în anul 2019). În acest mod, au fost anulate parțial și de o manieră abruptă, rezultatele procesului de consolidare fiscală, anul 2019 marcând depășirea pragului de 3% din PIB, România fiind plasată în PDE din martie 2020. Impactul măsurilor fiscale luate în contextul Pandemiei a accentuat masiv dezechilibrul bugetar comparativ cu 2019, în anul 2020 pe fondul majorării cheltuielilor totale BGC cu 6,2 pp din PIB și a veniturilor bugetare doar cu 1,3 pp din PIB, înregistrându-se un deficit de 9,2% din PIB.

44