Raportul anual al Consiliului Fiscal

Cheltuielile de investiții publice au fost reduse cu 2,4 mld. lei (diminuarea cheltuielilor de capital cu 2,6 mld. lei46 fiind compensată marginal de avansul cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri structurale cu 0,4 mld. lei).

CF a exprimat rezerve doar față de nivelul estimat al agregatului bunuri și servicii, apreciind un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB47, cu 0,7 pp peste estimarea MF, ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri (recuperabil în anul 2021 în execuția cash), care nu influențează execuția anului 2020 din perspectiva metodologiei

ESA 2010.

Execuția bugetară

Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) din anul 2020 au fost puternic afectate de impactul pandemiei COVID-19, deficitul bugetar în termeni cash situându-se la un nivel de 9,66% din PIB, respectiv, la 101,9 mld. lei cu 61,4 mld. lei peste nivelul estimat în programul inițial (40,5 mld. lei), respectiv, cu 5,8% din PIB peste nivelul din bugetul inițial (-3,84% din PIB). Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a adâncit la 97,6 mld. lei, respectiv, la 9,2% din PIB, semnificativ peste nivelul proiectat în bugetul inițial (3,6% din PIB).

Diferența dintre nivelurile nominale ale deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul de -4,3 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de:

• • taxe și impozite amânate la plată în anul 2020 și care vor fi încasate în anii următori (-12,2 mld.

lei);

• • venituri din proprietate tratate ca super-dividende (+1,74 mld. lei)48;
• • achitarea de avansuri pentru cumpărarea de echipamente militare care urmează să fie

recunoscute în standarde ESA 2010 doar la livrare (ecart: +2,44 mld. lei);

• • sume efectiv plătite privind restituirea taxei de poluare (+3,44 mld. lei);
• • plata de sume în contul Legii 85/2016 deja înregistrate în execuția ESA în anul 2016 (decizii

judecătorești în valoare de 2,8 mld. lei, plăți efectuate în sumă de 1,55 mld. lei, rezultând un ecart de +1,26 mld. lei);

• • diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (-1,4 mld. lei);
• • diferențe dintre încasările din contribuții sociale și TVA potrivit ESA și cele cash (-0,2 mld. lei

aferente lunii ianuarie 2020);

46 Reducerea la nivelul bugetului de stat (cu câte 1,6 mld. lei la MAN și instituții/activități finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii) și suplimentarea sumelor aferente PNDL cu 1 mld. lei. 47 Pentru un declin economic conform prognozei CF, deficitul bugetar cash s-ar fi situat la 9,9% din PIB. 48 Respectiv, din rezerve acumulate anterior de companiile de stat și de la BNR; decizia de a obliga distribuirea de dividende suplimentare din rezervele acumulate în anii precedenți nu influențează deficitul bugetar potrivit metodologiei europene.

40