Raportul anual al Consiliului Fiscal

către agenții economici, dar și al unei sub-execuții la nivelul cheltuielilor curente, contrabalansată parțial de un nivel peste țintă al cheltuielilor de capital;

• • Ultimii ani au evidențiat două vulnerabilități importante ale politicii fiscal-bugetare din România:

a) nivelul foarte redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (27,1% din PIB) comparativ cu celelalte țări din UE; b) rigidizarea tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare cu impact nefavorabil asupra deficitului structural. Astfel, în 2020 s-a atins un vârf al cheltuielilor de personal și cu asistența socială care a echivalat cu 94,3% raportat la veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situație nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente;

• • Deși regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării și în 2021, nivelurile

foarte înalte ale deficitului bugetar din România reclamă o corecție care să conducă pe termen mediu la diminuarea semnificativă a acestuia și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscal-bugetară poate să ofere răgazul necesar pentru o corecție graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei;

• • Procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor

bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății și educației publice, cât și presiuni viitoare generate de schimbările climatice și alte amenințări neconvenționale;

• • Este puțin probabilă implementarea consolidării fiscal-bugetare în absența creșterii semnificative

a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, limitarea excepțiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare;

• • România se află în fața unei oportunități extraordinare, alocărilor de 30,3 mld. euro din cadrul

politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 29,2 mld. euro (14,3 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Șansa României constă într-o reușită a atragerii în proporție cât mai mare a acestor fonduri, care să conducă, pe latura stabilizării macroeconomice, la amplificarea contribuției factorului investițional la majorarea PIB potențial și real și la atenuarea impactului contracționist al corecției macroeconomice, iar pe latura economiei reale la implementarea reformelor structurale, susținând în mod direct și indirect procesul consolidării fiscal-bugetare într-o perioadă de constrângeri ale cheltuielilor bugetare cu această destinație.

28