Raportul anual al Consiliului Fiscal

III. Politica fiscal-bugetară în anul 2020

III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2020 După ce anul 2019 a consemnat o creștere de amploare a deficitului bugetar până la nivelul de 4,6% din PIB în standarde cash, respectiv 4,4% din PIB conform metodologiei ESA 2010), anul 2020 a ridicat provocări suplimentare pentru politica fiscal-bugetară din România în contextul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei COVID-19. În continuare vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport:

• • Chiar și în condițiile derapajului bugetar înregistrat în anul 2019, bugetul aprobat pentru anul

2020 a consemnat menținerea caracterului expansionist al politicii fiscal-bugetare. Astfel, acesta prevedea majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 (decizie cu impact major pe termen mediu) și continuarea politicii de creșteri salariale în sectorul public, la care se adăugau mai multe măsuri de relaxare fiscală, aprobate ulterior adoptării proiectului de buget, referitoare la reducerea accizelor la produsele energetice, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă și abrogarea taxării suplimentare a sectorului energetic și a sectorului bancar, stabilită prin OUG nr. 114/2018. În acest context, CF estima un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB și aprecia că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru ținerea sub control a deficitului;

• • Manifestarea efectelor pandemiei COVID-19 începând cu luna martie a anului 2020 a condus la

adoptarea primei rectificări bugetare în luna aprilie, ca răspuns la deteriorarea severă a cadrului macroeconomic, Guvernul estimând o creștere a deficitului bugetar la 6,7% din PIB. Creșterea accelerată a deficitului bugetar a condus la o majorare de proporții a necesarului de finanțare, iar deficitul structural ridicat a limitat spațiul de manevră al Guvernului în combaterea efectelor pandemiei;

• • Următoarele două rectificări au revizuit ascendent proiecția deficitului bugetar prognozat de

Guvern la 8,6% din PIB și, respectiv, la 9,1% din PIB în principal pe fondul deteriorării suplimentare a cadrului macroeconomic, al acordării facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare de către agenții economici (extinsă ulterior prin posibilitatea eșalonării pe 12 luni a obligațiilor fiscale restante prin depunerea unei cereri până la 31 martie 2021), al rambursărilor accelerate de TVA efectuate de stat cu scopul de a injecta lichiditate în economie și al unor elemente de tip one-off referitoare la măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID. Totodată, a doua rectificare a revizuit majorarea programată a punctului de pensie de la +40% la +14%, ceea ce a determinat o reducere importantă a cheltuielilor bugetare pentru anul 2020 și pe termen mediu;

• • Execuția bugetară a anului 2020, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 9,7% din

PIB, cu 0,6 pp peste proiecția de la a treia rectificare, în condițiile unor venituri fiscale mai reduse decât estimările ca urmare a apelului la facilitatea de amânare la plată a obligațiilor bugetare de

27