Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2020

I MINE VALEA JIULUI S.A. 10,44 7,3 4,6 4,9 18,0 S.C. ELECTROCENTRALE GRUP S.A. -0,1 2 -0,4 -1,5 -3,7 R.A. TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE 1,3 1,3 -0,1 -2,1 1,0 NUCLEARĂ 18 Contribuție negativă de mică amplitudine, respectiv, -0,01% din PIB, în principal pe seama C.N. de Căi Ferate C.F.R. S.A. Pagina | 33 S.C. CONVERSIM S.A. -1,5 -1,7 -0,5 -1 S.N. C.F.R. R.A. -0,2 -0,6 -0,1 -0,1 -0,1 S.C.T.M.B. Metrorex S.A. 96,6 1,1 -148,4 142,5 -138,5 2. Total companii la nivel local -98,4 164,6 286,5 -295 -123,8 Aeroporturi locale -53,3 50,8 53,5 24,3 4,1 Centrale termice de subordonare locală -28,4 -20,7 -36,1 -20,8 -9,6 Alte unități locale -16,7 134,5 269,1 -298,5 -118,3 3. Total companii de stat 1.246,42 1.994,62 -133,47 483,80 156,64 % din PIB 0,16 0,23 -0,01 0,05 0,01 Sursa: INS Concluzii În urma analizei principalilor indicatori economico-financiari ai companiilor de stat din România, pare că profitabilitatea acestora s-ar fi îmbunătățit, din punct de vedere contabil, pe parcursul anului 2020, chiar și în contextul șocului generat de impactul pandemiei COVID-19. La acest rezultat contabil au contribuit însă decisiv măsurile economice și financiare adoptate de stat pentru ameliorarea situației economice a firmelor de stat și private, care au inclus: amânarea plății la anumite taxe, plata șomajului tehnic, decontarea unei părți a salariului brut pentru angajații menținuți în muncă, acordarea de garanții de stat pentru anumite împrumuturi corporative, bonificații la plata impozitelor în cazul plății înainte de termen, scheme de garantare a creditelor pentru investiții („IMM Invest România” și „IMM Leasing”). Cuantumul total al schemelor care au presupus finanțarea de la buget a cheltuielilor unor firme, cu un impact direct asupra profitabilității companiilor, a fost de cel puțin 8 mld. lei la nivelul întregii economii, distorsionând astfel rezultatul contabil al companiilor cel puțin cu aceste sume. În plus, celelalte măsuri adoptate de stat au susținut indirect activitatea companiilor și performanța economico-financiară a acestora. În absența tuturor măsurilor de sprijin, ar fi fost vizibilă deteriorarea performanței financiare a companiilor. Cu alte cuvinte, deși factorii fundamentali au fost de natură să conducă la performanțe mai scăzute ale companiilor, sprijinul financiar din partea statului a făcut ca situațiile financiare să indice aparent o poziție mai favorabilă. În acest context, rămâne de văzut cum va evolua în viitor performanța companiilor, odată cu retragerea sprijinului financiar primit din partea statului. Astfel, dacă în anul 2019 companiile de stat au înregistrat o pierdere netă agregată de 1,8 mld. lei, anul 2020 a consemnat o revenire în teritoriul pozitiv la un profit net total de 0,9 mld. lei. Evoluția aparent favorabilă a rezultatului net în termeni nominali se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat – creștere a profitului net de la 3,7 mld. lei la 4,2 mld. lei –, cât mai ales la nivelul celorlalte companii – diminuare a pierderii agregate de la 5,5 mld. la 3,3 mld. lei, deși acestea continuă să fie neprofitabile, similar situației consemnate în majoritatea anilor anteriori. Creșterea rezultatului net obținut de companiile de stat a determinat îmbunătățirea contabilă a majorității indicatorilor de Pagina | 34 performanță ai acestora, cum sunt cei privind marjele de profit, ratele de rentabilitate financiară și economică etc., însă trebuie menționat că valoarea adăugată brută și productivitatea muncii au înregistrat o scădere în anul 2020. În ceea ce privește arieratele companiilor de stat, acestea s-au majorat semnificativ cu 33,6% (+5,6 mld. lei) față de anul anterior, până la nivelul de 22,2 mld. lei (reprezentând 24,1% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii, față de 19,3% în 2019). De notat că circa două treimi din creșterea volumului acestora, comparativ cu anul anterior, este localizată la două companii, S.N.T.F.M. CFR Marfă S.A. și Compania Națională Unifarm S.A., fiind atribuibilă unei decizii a CE privind incompatibilitatea ajutorului de stat acordat CFR Marfă în anul 2013, respectiv, unui management defectuos privind gestiunea stocurilor în cazul Unifarm. Pe fondul măsurilor de sprijin acordate de stat, și companiile din sectorul privat au înregistrat o profitabilitate aparent în creștere cu evoluții favorabile, dar de dimensiuni mai reduse, la nivelul cvasi-totalității indicatorilor economico-financiari. Pe de altă parte, contrar evoluției înregistrate de companiile de stat, arieratele companiilor private s-au menținut aproape nemodificate față de nivelul înregistrat în anul 2019 (+0,1 mld. lei). În perioada 2015-2018, îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă, în pofida progreselor realizate, în anul 2018 au fost implementate o serie de amendamente care au condus la exceptarea majorității companiilor de stat de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011, desființându-se de facto aplicarea practicilor de guvernanță corporativă la nivelul acestora. Diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență şi responsabilitate s-a resimțit probabil, începând cu anul 2019, și prin declinul majorității indicatorilor de performanță ai companiilor de stat. Astfel, deși acești indicatori s-au îmbunătățit aparent pe parcursul anului 2020, nivelurile lor continuă să se situeze semnificativ sub valorile înregistrate în anul 2018, atât în ceea ce privește profitul net agregat (cu 1,7 mld. lei mai mic în termeni nominali), cât și în ceea ce privește principalele rate de rentabilitate (ecart nefavorabil de 1,4 pp în cazul ROE, respectiv de 1 pp în cazul ROA), indicatorii de risc fiind, la rândul lor, în deteriorare față de anul 2018 (creștere cu 4,4 pp a gradului de îndatorare, diminuare cu 11,1 pp a ratei lichidității, respectiv scăderea de 4,5 ori a ratei de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile). În acest context, este necesară revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, respectiv la situația anterioară implementării prevederilor Legii nr. 111/2016. Acest deziderat este cu atât mai important în condițiile în care Guvernul dorește să mențină controlul decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național. Pagina | 35