Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2020

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2020 Bogdan Andrei DUMITRESCU Filip IORGULESCU Iuliana Mihaela DASCĂLU Leonard Dan UZUM Manuela Georgiana CIOACĂ Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acesteia de către membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 24 februarie 2022. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Pagina | 2  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2020 Bogdan Andrei DUMITRESCU1, Filip IORGULESCU2, Iuliana Mihaela DASCĂLU3, Leonard Dan UZUM4, Manuela Georgiana CIOACĂ5 Rezumat Această analiză prezintă rezultatele performanței economico-financiare a companiilor de stat din România la nivelul anului 2020, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat. Analiza a fost realizată pe un eșantion de 793 de companii, care a fost diferențiat ulterior în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri însemnate influențează în mod semnificativ performanța agregată a firmelor din sectorul public. Datele agregate din bilanțurile companiilor par să indice că profitabilitatea companiilor românești în ansamblu – de stat și private, exclusiv cele din sectorul financiar – s-ar fi îmbunătățit pe parcursul anului 2020, chiar și în contextul șocului generat de impactul pandemiei COVID-19. Acest rezultat contabil a fost însă influențat decisiv de măsurile masive de sprijinire a economiei adoptate de stat în cursul anului 2020, cu precădere cele referitoare la suportarea din bugetul public a indemnizațiilor acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, acoperirea unei părți din salariul brut pentru angajații menținuți în muncă, acordarea unor reduceri pentru plata anticipată a unor impozite. Aceste măsuri au implicat susținerea din bugetul public a unor cheltuieli ale firmelor, adâncind deficitul bugetar. Cuantumul total al acestor scheme de sprijin a fost semnificativ, de cel puțin 8 mld. lei, distorsionând astfel rezultatul contabil al companiilor cel puțin cu aceste sume. În absența măsurilor de sprijin, ar fi fost vizibilă deteriorarea performanței financiare a companiilor. Cu alte cuvinte, deși factorii fundamentali au fost de natură să conducă la performanțe mai scăzute ale companiilor, sprijinul financiar din partea statului a făcut ca situațiile financiare să indice aparent o poziție mai favorabilă. În acest context, rămâne de văzut cum va evolua în viitor performanța companiilor, odată cu retragerea sprijinului financiar primit din partea statului. Astfel, dacă în anul 2019 companiile de stat au înregistrat o pierdere netă agregată de 1,8 mld. lei, anul 2020 a consemnat o revenire în teritoriu pozitiv la un profit net total de 0,9 mld. lei. Evoluția aparent favorabilă a rezultatului net în termeni nominali se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat – creștere a profitului net de la 3,7 mld. lei la 4,2 mld. lei –, cât mai ales la nivelul celorlalte companii – diminuare a pierderii agregate de la 5,5 mld. la 3,3 mld. lei, deși acestea continuă să fie neprofitabile, similar situației consemnate în majoritatea anilor anteriori. Creșterea rezultatului 1 Șef serviciu, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 2 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 3 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 4 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 5 Expert debutant, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal Pagina | 3 net obținut de companiile de stat a determinat îmbunătățirea contabilă a majorității indicatorilor de performanță ai acestora, cum sunt cei privind marja de profit și ratele de rentabilitate economică și financiară, însă valoarea adăugată brută și productivitatea muncii au înregistrat o scădere sub impactul pandemiei COVID-19. Disciplina financiară a companiilor de stat a continuat să se înrăutățească pe parcursul anului 2020, aspect evidențiat de creșterea semnificativă a arieratelor față de anul precedent (+33,6%, reprezentând +5,6 mld. lei), care a fost localizată în principal la nivelul companiilor CFR Marfă și Unifarm. Pe fondul măsurilor de sprijin acordate de stat, și companiile din sectorul privat au înregistrat, la rândul lor, o profitabilitate contabilă aparent în creștere cu evoluții favorabile la nivelul cvasi-totalității indicatorilor economico-financiari, iar arieratele acestora s-au menținut în apropierea nivelului înregistrat în anul 2019. Îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat în perioada 2015-2018 a fost favorizată și de reformele legislative privind implementarea guvernanței corporative în sectorul public. Însă, în pofida progreselor realizate, amendamentele adoptate ulterior au desființat de facto aplicarea principiilor de guvernanță corporativă în majoritatea companiilor de stat. Diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență şi responsabilitate s-a resimțit probabil, începând cu anul 2019, și prin declinul majorității indicatorilor de performanță ai companiilor de stat. Astfel, deși acești indicatori s-au îmbunătățit aparent pe parcursul anului 2020, sub influența măsurilor de sprijin guvernamental, nivelurile lor continuă să se situeze semnificativ sub valorile înregistrate în anul 2018, atât în ceea ce privește profitul net agregat (cu 1,7 mld. lei mai mic), cât și în ceea ce privește principalele rate de rentabilitate (ecart nefavorabil de 1,4 pp în cazul ROE, respectiv de 1 pp în cazul ROA), indicatorii de risc fiind, la rândul lor, în deteriorare față de anul 2018. În acest context, este necesară revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative. Atingerea acestui deziderat este cu atât mai importantă în condițiile în care Guvernul are în vedere menținerea controlului decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național. Cuvinte cheie: companii de stat, performanță economico-financiară, arierate, guvernanță corporativă Coduri JEL: G30, H83, L32 Pagina | 4  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2020 Introducere Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a performanței economico-financiare a companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România la nivelul anului 2020, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat, pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor (MF) de către toate firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Este de notat că 2020 poate fi considerat un an atipic, având în vedere evoluția pandemiei COVID-19, cu un impact sever asupra activității economice în general, precum și asupra celei aferente companiilor de stat în particular. Acestea din urmă au înregistrat, per ansamblu, reduceri ale veniturilor totale, cifrei de afaceri și valorii adăugate brute. După ce la începutul pandemiei au fost luate măsurile de carantinare generală, cu închiderea activității în multe sectoare, în a doua parte a anului 2020, odată cu relaxarea restricțiilor implementate începând din luna martie, activitatea economică a fost impulsionată în majoritatea sectoarelor prin măsurile active adoptate de Guvern, o contribuție importantă revenind măsurilor de susținere financiară a companiilor afectate. Astfel, la finalul anului doar câteva sectoare au înregistrat pierderi semnificative (de exemplu industria ospitalieră, transporturi aeriene) în timp ce altele au recuperat integral sau în mare parte pierderile înregistrate în al doilea trimestru al anului. Măsurile economice și financiare luate de către stat în anul 2020 pentru ameliorarea situației economice a firmelor de stat și private au inclus: amânarea plății la anumite taxe, plata șomajului tehnic de la bugetul public, acordarea de garanții de stat în cuantum de 80% pentru anumite împrumuturi corporative, bonificații la plata impozitelor în cazul plății înainte de termen, scheme de garantare a creditelor pentru investiții („IMM Invest România” și „IMM Leasing”). Conform estimărilor Ministerului de Finanțe6, în mediul economic au fost injectate în anul 2020 circa 46,3 mld. lei (4,45% din PIB) prin facilitățile fiscale acordate, investiții și cheltuieli alocate pentru combaterea efectelor pandemiei COVID- 19. Din aceste sume, circa 18 mld. lei au fost destinate amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici, 2,7 mld. lei restituirilor accelerate de TVA pentru susținerea lichidității în sectorul privat (aceste măsuri afectând în sens favorabil doar lichiditatea companiilor, nu și profitabilitatea), 1 mld. lei bonificații la plata impozitelor înainte de termen, 4,25 mld. lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 2,7 mld. 6 Raportul privind execuția bugetară finală a anului 2020, https://mfinante.gov.ro/ro/domenii/bugetul-de- stat/informatii-executie-bugetara și Programul de Convergență 2021-2024 https://mfinante.gov.ro/documents/35673/41334/Programconvergenta2021-2024.pdf. Pagina | 5 lei acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți (41,5%) a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (ultimele trei măsuri afectând în sens favorabil și profitabilitatea companiilor). Pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei s-au acordat garanții de stat în valoare de 28,1 mld. lei, din care pentru credite în valoare de aproximativ 15 mld. lei în anul 2020 prin programul IMM Invest. Toate aceste măsuri guvernamentale au influențat favorabil performanța companiilor. Măsurile care au vizat suportarea din buget a cheltuielilor private ale firmelor, în cuantum de cel puțin 8 mld. lei, au susținut în mod direct rezultatul brut al firmelor. În plus, celelalte măsuri (acordarea de garanții, etc.) au susținut indirect activitatea companiilor și performanța economico-financiară a acestora. În acest context, rămâne de văzut cum va evolua în viitor performanța companiilor, odată cu retragerea sprijinului financiar primit din partea statului. Setul de date utilizate Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 20207, un număr de 1.627 de companii au raportat număr de 793 de companii de în situațiile financiare anuale că sunt societăți cu capital integral sau stat, dimensiunea și structura majoritar de stat. În urma unei analize riguroase a formei de eșantionului utilizat organizare, a obiectului de activitate și a structurii de deținere a neindicând diferențe capitalului social vărsat, s-a observat că numeroase societăți cu semnificative față de anul răspundere limitată au consemnat în mod eronat apartenența la 2019, când au fost incluse în sectorul companiilor de stat, marea majoritate a acestora analiză 827 de companii. declarând că sunt organizate sub formă de regii autonome. După ce Astfel, este de așteptat ca s-a procedat la corectarea erorilor de raportare identificate, rezultatele prezentului studiu numărul final al companiilor de stat incluse în analiză a fost de 793, să fie comparabile cu cele acesta fiind apropiat de dimensiunea eșantionului aferent anului obținute în anii anteriori. 2019 (827 de companii). Având în vedere relativa stabilitate a eșantionului analizat, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Pentru a reflecta cu acuratețe În continuare s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor cât mai mare performanța financiare raportate pentru ca analiza realizată să reflecte cu o economico-financiară a acuratețe cât mai mare performanța economico-financiară a companiilor de stat din companiilor din sectorul public. Astfel, similar anilor 2018 și 2019, România, eșantionul de date Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere utilizate a fost ajustat pentru a (CNAIR S.A.) a raportat drepturi de concesiune ca urmare a elimina influența factorilor contractului semnat cu Ministerul Transporturilor privind bunurile regăsiți la nivelul situațiilor proprietate publică a statului, valoarea rămasă de amortizat a financiare, dar care nu reflectă acestora la 31 decembrie 2020 fiind de 63,7 mld. lei8. Deoarece 7 Conform datelor transmise de MF la data de 8 septembrie 2021. Astfel, analiza nu include societățile care nu transmiseseră până la data respectivă situațiile financiare aferente anului 2020 și nici eventualele modificări operate ulterior. 8 Conform notelor la situațiile financiare ale CNAIR S.A. pe anul 2020. Pagina | 6 o modificare efectivă a aceste drepturi de concesiune nu reprezintă rezultatul activităților performanței. de investiții (fiind asimilate subvențiilor conform IFRS9) și sunt de natură a afecta considerabil rezultatele studiului (conducând la o creștere substanțială a volumului activelor, respectiv a ratei de îndatorare a companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. Totodată, începând cu anul 2018, situațiile financiare raportate de CNAIR au fost caracterizate de o diminuare importantă a imobilizărilor corporale în curs de execuție (cu peste 10 mld. lei), contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție10. Având în vedere că aceste modificări au un impact important asupra indicatorilor referitori la lichiditatea, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la ajustarea corespunzătoare a respectivilor indicatori. Începând cu anul 2018 nu s-au mai raportat plăți restante de către Compania Națională a Huilei S.A. (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de către Electrocentrale București S.A. (1,7 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), acesta fiind motivul pentru care arieratele companiilor de stat au înregistrat în 2018 o scădere considerabilă (cu peste 36%) față de anul precedent. Trebuie menționat că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante, ci este cel mai probabil cauzată de faptul că, la momentul respectiv, CN a Huilei S.A. se afla în procedură de faliment, iar Electrocentrale București S.A. se afla în insolvență. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul altor ani anteriori cu scopul de a obține o evaluare cât mai realistă a performanței companiilor de stat, după cum urmează: - La sfârșitul anului 2018, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (SNTFM CFR Marfă S.A.) a raportat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior ca urmare a unui proces de reevaluare a imobilizărilor corporale și a investițiilor imobiliare. Informația a fost tratată cu prudență, în sensul recunoașterii creșterii volumului activelor companiilor de stat, însă această majorare nu a fost asimilată investițiilor în active imobilizate; - Din eșantionul aferent anului 2017 au fost eliminate Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Societatea Română de Telev