Raportul anual al Consiliului Fiscal

Caseta 1: Modificarea în anii 2016-2021 a sferei de cuprindere a veniturilor şi cheltuielilor bugetare aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

Începând din anul 2016 agregatul proiectele cu finanțare din FEN post aderare (din care cea mai mare parte destinată investițiilor) include și fonduri destinate agriculturii, care în anii anteriori nu erau incluși în FEN, pe considerentul că aceste fonduri nu tranzitează bugetul de stat, fiind destinate sectorului privat. Din anul 2017, pe lângă fondurile destinate agriculturii s-au inclus, conform art. 10 din OUG nr. 40/2015, și sume tranzitorii reprezentând fonduri destinate pre-finanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene (FIT). Astfel, în anul 2021 din totalul de 49,6 mld. lei aferent plăților aferente proiectelor cu finanțare din FEN post aderare 2014-2020, 16,2 mld. lei au fost alocate plăților pentru agricultură (respectiv FEGA și FEPAM aferente exercițiului financiar 2014-2020) și 1,8 mld. lei pentru FIT. Din diferența de 31,6 mld. lei reprezentând fonduri structurale și de coeziune al căror beneficiar final este statul (FSC), au fost alocate cheltuielilor de investiții 28,5 mld. lei (90% din FSC). În anul 2015, an de maxim pentru atragerea sumelor aferente exercițiului 2007-2013, FEN au însumat 24,6 mld. lei (din care, 0,5 mld. lei

aferente exercițiului 2014-2020), fiind alocate 23 mld. lei pentru cheltuieli de investiții (94% din total FEN post aderare). Menționăm că, din perspectiva metodologiei ESA10 sunt relevante doar fondurile structurale al căror beneficiar final este statul, sumele destinate agriculturii și pre-finanțările acordate sectorului neguvernamental nefiind incluse în sectorul administrației publice. Mai mult, tranzitarea BGC de către sumele reprezentând fonduri destinate agriculturii și FIT face practic imposibilă, la nivel agregat, comparabilitatea datelor din execuția bugetară pentru anii 2016 - 2021 cu fluxurile de fonduri europene din exercițiul financiar 2007-2013.

O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții 56 pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră raportat la evoluția indicatorului în alte state membre UE, în condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de capital raportat la media UE, infrastructura este insuficientă atât în termeni de cantitate cât și de calitate, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții. Astfel, în perioada 2012-2021 ponderea în PIB a cheltuielilor de capital (Graficul 25) a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 9 în UE 27), respectiv cu o medie pe 10 ani de 4% din PIB, cu 1 pp peste media UE27. Raportat la prima clasată, Estonia decalajul este de 1,4 pp, și față de a doua clasată, Ungaria de 1,2 pp. Decalajul se adâncește la nivelul anului 2021 (-1,5 pp comparativ cu Estonia și -1,6 pp raportat la Ungaria).

56 Pentru comparabilitate cu alte țări se folosește indicatorul formarea brută de capital în sectorul guvernamental, standarde ESA 2010.

73