Raportul anual al Consiliului Fiscal

schemelor de compensare) consemnat în execuțiile bugetare a fost superior celui bugetat inițial sau chiar celor revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, în timp ce perioada 2014-2016 a fost caracterizată de o situație diferită, execuția finală înregistrând un nivel mai redus al cheltuielilor comparativ cu ultima iterație bugetară.

Consiliul Fiscal remarcă o lipsă cronică de transparență în proiecția acestui agregat de cheltuieli, privind ipotezele care fundamentează traiectoria acestui capitol de cheltuieli, motivația revizuirilor de amploare operate pe parcursul anului nefiind explicată în documentele care însoțesc iterațiile succesive ale bugetului. Aceste explicații sunt cu atât mai necesare cu cât modificările sunt adesea substanțiale având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Consiliul Fiscal pledează pentru o programare bugetară care să aibă în vedere includerea tuturor cheltuielilor avute în vedere în cadrul acestui capitol bugetar în interiorul proiectului de buget împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor, precum și pentru explicații cuprinzătoare cu ocazia rectificărilor bugetare în legătură cu sursele potențialelor majorări ale acestei categorii de cheltuieli. Un plus de transparență ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice în general.

III.5.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiții cuprind, conform clasificației bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investițiilor. În cuprinsul acestui capitol analiza în structură a acestui agregat bugetar respectă definiția de mai sus.

În construcția bugetară inițială a anului 2021, cheltuielile de investiții, în standarde cash, au fost estimate semnificativ peste valoarea din programul anului 2020 (cu 11,3 mld. lei, respectiv la 62 mld. lei, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap). Structura de finanțare a fost proiectată în favoarea surselor externe de finanțare (52% din total comparativ cu ponderea de 42% din programul anului 2020), sursele interne (cheltuieli de capital și alte transferuri de natura investițiilor) acumulând 48% din total, cu 10 pp sub ponderea din construcția inițială a anului anterior), în linie cu dezideratul creșterii ponderii surselor de finanțare a investițiilor publice din fonduri europene, susținut în mod consecvent și de Consiliul Fiscal.

În execuție, creșterea comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 mld. lei (la un nivel de 59,3 mld. lei), respectiv, o majorare de 11,5% în termeni nominali 50 , sau de 5,8% 51 în termeni reali. În structură, comparativ cu anul anterior, avansul s-a realizat exclusiv pe seama proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare (+6,9 mld. lei), sursele din economia internă fiind mai mici cu cca.

50 Similar avansului în termeni nominali al PIB. 51 Folosind deflatorul PIB ca indice de preț. Dacă se utilizează deflatorul FBCF, creșterea în raport cu anul 2020 este de doar 1,2%.

69