Raportul anual al Consiliului Fiscal

Chiar dacă a fost prelungită clauza derogatorie până la finele anului 2023, aceasta nu suspendă procedurile PSC, ci permite abaterea de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, iar angajamentele asumate de România cu CE privind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB (termeni ESA 2010) rămân valabile, fiind reiterate și în Programul de Convergență 2022-2025.

4. Execuția bugetară

Pe parcursul anului 2021, politica fiscal-bugetară s-a menținut expansionistă, cu scopul susținerii redresării activității economice și promovării investițiilor. Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) indică un deficit bugetar de 80 mld. lei (conform metodologiei naționale), nivel similar țintei asumate în bugetul inițial. Ca pondere în PIB deficitul cash a înregistrat un nivel inferior celui programat inițial (6,8% comparativ cu 7,16%) pe fondul avansului PIB nominal cu 65,1 mld. lei. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a atins 84 mld. lei, respectiv, 7,1% din PIB, semnificativ sub nivelul proiectat în bugetul inițial (8,2% din PIB). Diferența dintre nivelurile nominale ale deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul de 4 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de:

• • taxe și impozite amânate la plată în anul 2020 încasate în 2021 (+10,9 mld. lei);
• • sume de încasat din taxe, impozite și contribuții sociale ca diferențe dintre încasările din taxe

și contribuții sociale potrivit ESA și cash (-6,2 mld. lei27);

• • venituri din proprietate tratate ca super-dividende (+2,3 mld. lei)28;
• • achitarea de avansuri pentru cumpărarea de echipamente militare care urmează să fie

recunoscute în standarde ESA 2010 doar la livrare (ecart: -0,7 mld. lei);

• • plata de sume în contul Legii 85/2016 deja înregistrate în execuția ESA în anul 2016 (decizii

judecătorești în valoare de 1,31 mld. lei, plăți efectuate în sumă de 1,38 mld. lei, rezultând un ecart de +0,07 mld. lei);

• • diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (- 1,9 mld. lei);
• • venituri din operațiuni cu certificate de emisii de gaze (ecart de -2,4 mld. lei);
• • contribuția companiilor de stat consolidate în sectorul administrației publice (-0,48 mld. lei).

27 Sume aferente lunii ianuarie 2022, majoritatea din TVA și impozit pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică. 28 Respectiv, din rezerve acumulate anterior de companiile de stat și de la BNR; decizia de a obliga distribuirea de dividende suplimentare din rezervele acumulate în anii precedenți nu influențează deficitul bugetar potrivit metodologiei europene.

37