Raportul anual al Consiliului Fiscal

CF a notat în Opinia sa manifestarea unui derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept cauze principale, pe lângă creșterea peste așteptări a prețurilor unor bunuri și servicii, incapacitatea de a ține sub control cheltuielile curente și o sub-bugetare în construcția bugetară inițială. Considerând stringența consolidării bugetare, CF își exprima îngrijorarea relativ la amânarea traiectoriei agreate cu CE privind reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB în anul 2024 prin construcția bugetară propusă la rectificare prin care venituri în mare parte fără caracter permanent, finanțau, într- o proporție importantă, cheltuieli bugetare permanente, cu potențialul de a accentua riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public. În condițiile evoluției mai favorabile a economiei și a cuantumului mai ridicat comparativ cu proiecția inițială a veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim și realizabil al țintei de deficit bugetar ar fi trebuit să fie, în opinia CF, semnificativ sub 7% din PIB - în jurul valorii de 6,5% din PIB. A doua rectificare bugetară19 (aprobată prin OUG nr. 122/2021), a majorat comparativ cu parametrii

bugetari aprobați la prima rectificare, atât veniturile cât și cheltuielile totale ale BGC 20 cu 5,2 mld. lei, respectiv, cu 6,3 mld. lei, deficitul bugetar adâncindu-se cu încă 1,1 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului bugetar a fost menținut la 7,13% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 15,4 mld. lei peste nivelul avut în vedere anterior. Revizuirea în sus a veniturilor bugetare totale a fost efectul atât al majorării prognozei pentru PIB nominal pe seama majorării deflatorului PIB21, cât și a rambursării de către firme a impozitelor și taxelor amânate la plată în anul anterior substanțial peste nivelul estimat cu ocazia primei rectificări operate în luna august. În structura veniturilor totale ale BGC, revizuiri pozitive ale estimărilor anterioare au fost operate la cvasitotalitatea veniturilor dependente de dinamica PIB nominal, evoluții de sens contrar înregistrându- se în cazul sumelor provenind din fonduri europene și al celor având drept sursă închirierea benzilor de frecvență 5G, după cum urmează: ➢ Veniturile fiscale au fost majorate cu 6,1 miliarde lei (+3,4%), din care: impozit pe profit +1,75

mld. lei, în linie cu execuția pe primele 10 luni), impozit pe salarii și venit (+0,6 mld. lei, în linie cu noua prognoză privind evoluția numărului mediu de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut, precum și a sumelor amânate la plată și recuperate în contul anului precedent), alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (+0,2 mld. lei); TVA (+5 mld. lei, în linie cu încasările pe primele zece luni, pe fondul unei dinamicii mai favorabile a consumului în termeni nominali, cât și recuperării unei părți însemnate din sumele amânate la plată), impozite și taxe pe

19
   Propunerea de rectificare a fost transmisă CF în data de 24 noiembrie 2021, pentru care CF a emis în regim de
urgență              o           Opinie              preliminară              (26           noiembrie             2021,
http://www.consiliulfiscal.ro/Opiniei%20preliminara%20CF%20rectificare%202%202021.pdf). Deoarece între
forma publicată în MO și cea trimisă inițial erau diferențe, la cererea CF, MF a completat și actualizat setul de
informații, CF emițând o Opinie completă și actualizată în data de 7 decembrie 2021
(http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20rectificare%202%202021.pdf).
20
   Sumele aferente schemei de compensare în lanț a arieratelor către BGC de tip swap, cu impact simetric pe
venituri și cheltuieli au fost menținute la același nivel ca la prima rectificare (1,26 mld. lei).
21
   De la 4% estimat în august la 5,4% ca efect al creșterii peste anticipări a prețurilor la nivelul întregii economii –

mai ales la energie electrică, gaze naturale și combustibili.

32