Raportul anual al Consiliului Fiscal

➢ CF considera drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât și celei europene; ➢ CF evalua corecția graduală a deficitului bugetar pe termen mediu ca fiind o atitudine rațională ce permite consolidarea revenirii economiei; cu toate acestea, reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale cu 4,4 pp din PIB pe termen mediu (2022-2024) aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare (cheltuieli de personal, cu bunuri și servicii și cu asistența socială) era apreciată de CF ca nerealistă; ➢ CF considera drept insuficient ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să aibă în vedere doar restructurarea cheltuielilor bugetare, iar veniturile bugetare să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023, având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale;

➢ CF a menționat drept posibile surse de creștere a veniturilor bugetare pe termen mediu: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenței fiscale neloiale și a optimizării ratelor de impozitare/taxare.

2. Cele două rectificări bugetare din cursul anului 2021

Prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 97/2021) s-a caracterizat prin amploarea fără precedent în istoria rectificărilor bugetare din trecutul recent a majorărilor operate la nivelul veniturilor și cheltuielilor totale ale BGC (+17,2 mld. lei, respectiv, +21,0 mld. lei), Deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 3,8 mld. lei peste ținta inițială, iar ca procent în PIB de 7,13%, ușor sub nivelul din construcția bugetară inițială (7,16% din PIB), pe fondul majorării proiecției PIB cu 58,1 mld. lei. Revizuirea de proporții a veniturilor bugetare a avut două surse principale: încorporarea recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri neluate în considerare în bugetul inițial și revizuirea favorabilă a cadrului macroeconomic – creștere economică fiind estimată la 7% față de prognoza inițială de 4,3%. Pe categorii de venituri, estimările din bugetul inițial, considerând valori nete de swap17, au fost majorate semnificativ la nivelul: ➢ Veniturilor fiscale, cu 9,8 miliarde lei, pe fondul unor realizări peste așteptările inițiale în primul

semestru al anului (confirmând estimările Consiliului Fiscal din Opinia sa privind bugetul inițial), majorării semnificative a indicatorilor macroeconomici care fundamentează baza de impozitare a principalelor categorii de impozite și taxe, precum și din recuperarea unor sume de încasat în contul anului 2020 urmare a apelului la facilitatea de amânare la plată a obligațiilor către BGC ale agenților economici. Din acestea au fost majorate estimările pentru: încasările din impozitul pe profit (+0,9 mld. lei); din impozitul pe salarii și venit (+1,3 mld. lei); din TVA (+4,4 mld. lei și din accize (+1,6 mld. lei);

17 Majorate cu 413,8 mil. lei comparativ cu estimarea din bugetul inițial.

30