Raportul anual al Consiliului Fiscal

cheltuielilor. CF a apreciat că prima rectificare din anul 2021 a slăbit procesul de consolidare bugetară în condițiile în care o parte a surplusului de venituri era temporară (în special cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte era datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, acest surplus de venituri fiind redirecționat pentru finanțarea într-o proporție importantă a majorărilor de cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității procesului de consolidare bugetară și a poziției fiscale a sectorului public.

• • Cea de a doua rectificare bugetară din anul 2021 a avut loc în condiții mai complicate decât cele

anticipate anterior determinate de încetinirea puternică a dinamicii economiei, manifestarea unui puseu inflaționist (cauzat de șocul prețurilor la energie și dereglări în lanțurile de aprovizionare), precum și de recrudescența pandemiei. Această rectificare a consemnat o nouă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare (+5,2 mld. lei, ca urmare a majorării peste așteptările anterioare a prognozei PIB nominal și a comportamentului firmelor care au rambursat într-o proporție însemnată impozitele și taxele amânate la plată în anul anterior), contrabalansată de majorări și mai ample ale cheltuielilor bugetare (+6,3 mld. lei, pe fondul suplimentărilor de cheltuieli curente – cu precădere cele de personal, bunuri și servicii, asistență socială – parțial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiții). În aceste condiții, cea de a doua rectificare bugetară a menținut ținta de deficit potrivit metodologiei cash la nivelul de 7,13% din PIB. Astfel, deși rectificările operate pe parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire în sus a veniturilor, aceste evoluții nu au determinat o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile

suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și chiar consemnând creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare. Această situație complică procesul de consolidare bugetară, CF subliniind că este obligatoriu ca un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli care să asigure bunuri publice de bază pentru cetățeni (sănătate, educație etc.) și care concomitent să țină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinat cu creșterea veniturilor fiscale.

• • Execuția bugetară a anului 2021, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 6,8% din

PIB, cu circa 0,4 pp sub proiecția de la a doua rectificare, în principal ca urmare a neîndeplinirii țintelor bugetate pentru sumele primite de la UE, contrabalansată preponderent prin economii realizate la nivelul cheltuielilor cu investițiile, dar și pe fondul unui ritm mai lent al creșterii economice comparativ cu prognoza de la a doua rectificare.

• • Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în anul 2021 face ca fereastra de oportunitate

pentru aceasta să fie în restrângere. Totodată, procesul de consolidare nu poate fi realizat concomitent cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale, numai prin restrângerea cheltuielilor bugetare. Dimpotrivă, ținând cont că sănătatea publică și educația sunt în mod cronic sub-finanțate, contextul militar și geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare și securitate, iar impactul schimbărilor climatice necesită intervenția statului în momente critice, creșterea semnificativă a veniturilor bugetare reprezintă o necesitate stringentă.

• • Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil folosirea resurselor

bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al economiei românești pe un orizont de timp mediu și lung. PNRR, alături de resursele disponibile prin cadrul financiar multianual, poate fi un instrument vital pentru facilitarea consolidării bugetare, prin susținerea unui nivel

27