Raportul anual al Consiliului Fiscal

III. Politica fiscal-bugetară în anul 2021

III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2021 După ce anul 2020 a consemnat o adâncire substanțială a deficitului bugetar până la nivelul de 9,8% din PIB în standarde cash, respectiv 9,4% din PIB conform metodologiei ESA 2010 (pe fondul efectelor generate de pandemia COVID-19 care au determinat o contracție cu 3,9% a PIB real), anul 2021 a ridicat provocări importante pentru politica fiscal-bugetară din România având în vedere necesitatea stringentă de a iniția o corecție macroeconomică pentru a controla deficitele din anii următori. În continuare vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare din anul 2021, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport:

• • Construcția bugetului pentru anul 2021 și traiectoria ulterioară de corecție a deficitelor (cash,

ESA, structural) proiectată prin SFB 2021-2023 au semnalat, în opinia de la acel moment a CF, o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare și intrarea într-o altă filozofie de construcție a bugetului din perspectiva sustenabilității finanțelor publice. Astfel, proiectul de buget pe anul 2021 prevedea o țintă de deficit de 7,16% din PIB potrivit metodologiei cash (-2,6 pp față de anul anterior), respectiv de 8,23% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (-1,2 pp față de anul anterior). Reducerea proiectată a deficitului era sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional: sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Acest elemente nu reprezintă însă măsuri de ajustare structurală, justificând reducerea de mai mică amploare a deficitului calculat conform metodologiei europene. La acel moment, CF a apreciat drept fezabilă atingerea țintei de deficit și a recomandat ca eventuala materializare a unor venituri suplimentare să fie utilizată pentru reducerea

deficitului bugetar, ușurând efortul de consolidare din anii următori.

• • Analiza proiecției bugetare pe termen mediu a relevat că traiectoria de ajustare a deficitului era

preconizată să se realizeze aproape exclusiv pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiind prognozate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023. În acest context, CF a avertizat că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este dificil de realizat în absența creșterii semnificative a veniturilor.

• • Prima rectificare bugetară pe anul 2021 a ajustat marginal proiecția deficitului cash la nivelul de

7,13% din PIB în condițiile unei revizuiri de amploare a veniturilor bugetare (+17,6 mld. lei, pe fondul încorporării recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri și a revizuirii favorabile a cadrului macroeconomic) contrabalansate de o majorare de proporții a cheltuielilor bugetare (+21,4 mld. lei, exprimând în fapt incapacitatea de a ține cheltuielile sub control, o sub-bugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat). Această rectificare bugetară este singulară în istoria celor evaluate de CF prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor și cheltuielilor bugetare, fiind de subliniat că sume mai mari decât sporul veniturilor programate au fost alocate

26