Raportul anual al Consiliului Fiscal

balanței de plăți, de 13,6%, ajustarea către nivelul actual, de 7% din PIB, a survenit ca urmare a unei reduceri cu 5,4 pp a ratei de investire și a unei creșteri cu 1,1 pp a ratei de economisire.

În privința finanțării deficitului contului curent (de 16,8 mld. euro) aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (13 mld. euro) și, într-o măsură mai redusă, prin aportului contului de capital (5,2 mld. euro). În cadrul contului financiar investițiile directe (sub formă de participații la capital dar și instrumente de natura datoriei) explică majoritatea finanțării disponibile. Astfel, investițiile directe s-au majorat, între 2020 și 2021, cu 4,3 mld. euro, de la 3,0 mld. euro la 7,3 mld. euro, reprezentând +147%. Aceasta arată o revenire semnificativă a investițiilor directe după perioada pandemiei la un nivel superior valorilor acestora din perioada pre-pandemică. Cu toate acestea, în condițiile deteriorării deficitului de cont curent, acoperirea acestuia prin fluxuri non-generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar din contul financiar, doar „participațiile la capital ”) s-a redus la 65,5% la finalul anului 2021, de la 70,7% în anul anterior.

În anul 20218, datoria externă brută a României a crescut cu 6,2% față de anul anterior, la un nivel de circa 135 mld. euro la finele lunii decembrie, ponderea acesteia în PIB diminuându-se cu 2,0 pp față de luna decembrie a anului anterior, până la nivelul de 56,4%. De notat că, anterior anului 2021 s-a redus treptat ponderea datoriei externe în PIB comparativ cu perioada 2010-2012, când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. Pe de altă parte, este de așteptat ca tendința de accentuare a ritmului de creștere al datoriei externe, inițiată în anul 2020, să continue în următorii ani.

Din totalul datoriei externe la finalul anului 2021, 72,2% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie diminuându-se ușor în structură, de la nivelul de 73,8% atins anterior (înregistrând însă o creștere de 3,9%, de la aproximativ 93,5 mld. euro la 97,1 mld. euro). În același sens a evoluat și datoria externă pe termen scurt, care s-a majorat cu 4,2 mld. euro (+12,6%), ajungând la nivelul de 37,5 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a crescut cu 1,6 pp, la 27,8% în 2021. Astfel, se constată întreruperea tendinței de reașezare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea continuă a ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014) în favoarea datoriei externe pe termen scurt, anul 2021 consemnând o pondere a datoriei externe pe termen lung peste nivelul de 70%, dar în scădere față de anul anterior. Mai mult, tendința recentă de mărire a ponderii datoriei pe termen lung pare că s-a oprit și chiar inversat, anul 2021 consemnând o primă scădere a ponderii ei în total.

Evoluția datoriei pe termen lung în anul 2021 a fost determinată în principal de majorarea volumului creditelor comerciale și a avansurilor (+2 mld. euro) precum și a creșterii valorii drepturilor speciale de tragere deținute de banca centrală (+2,2 mld. euro). Datoria publică externă directă a crescut cu doar 0,7 mld. euro la finalul lui 2021 față de 2020, după o evoluție mai semnificativă în anul anterior – și ca urmare a emisiunilor de obligațiuni realizate de MF pe piețele externe.

8 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă

23