Raportul anual al Consiliului Fiscal

II. Evoluții macroeconomice în anul 2021

În anul 2021 activitatea economică din România s-a înscris într-un proces de revenire rapidă către nivelurile pre-pandemice, aferente anului 2019 și primului trimestru din anul 2020. Procesul de recuperare rapidă – creștere reală de 5,9%3 – își are determinanții atât într-un efect de bază – localizat, în special, la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2021 –, cât și în impactul pozitiv al măsurilor fiscale guvernamentale, precum și o revenire a încrederii la nivelul operatorilor economici, care și-au utilizat, astfel, economisirea forțată din perioada pandemică (pent-up demand).

Cheltuielile pentru consumul gospodăriilor populației au contribuit4 la revenirea economică, în cea mai mare măsură, cu 4,7 pp – și pe fondul reducerii majore din perioada pandemică. Pe latura ofertei, valoarea adăugată din comerțul cu amănuntul și ridicata (contribuție de 1,8 pp la creșterea PIB de 5,9%), împreună cu valoarea adăugată din sectoarele informații și comunicații (0,8 pp) precum și din industrie (1,1 pp), la care se adaugă evoluția pozitivă a valorii adăugate din agricultură (contribuție de 0,4 pp) au dus, toate, la revenirea rapidă a PIB real. Traiectoria economiei românești s-a înscris în tendințele constatate la nivel global și european, țările din UE cu o revenire mai rapidă fiind Irlanda (13,5%), Croația (10,2%) și Malta (9,3%). România ocupă, conform criteriului creșterii reale din anul 2021, o poziție mediană în rândul celor 27 de state ale UE – poziția a 13-a –, media creșterii PIB fiind, atât în cadrul blocului comunitar cât și în cadrul zonei euro, de aproximativ 5,4%. Produsul intern brut real al României a depășit, în trimestrul II din 2021, valoarea maximă pre-pandemică, confirmând, astfel, prognoza în acest sens a Comisiei Europene realizată în cursul anului trecut.

Din analiza Graficului 1, reiese că prognozele instituțiilor financiare internaționale (CE, FMI și BERD) din anul 2020 anticipau, pentru anul 2021, o creștere economică situată într-un interval de 3-4,6%. Prognoza CNSP era mai optimistă, fiind situată într-un interval de 4,2-4,9%. Ulterior, pe măsură ce datele statistice aferente anului 2021 s-au acumulat, prognozele au fost revizuite progresiv în sens ascendent, valorile maxime ale creșterii PIB prognozate de instituțiile financiare internaționale fiind de aproximativ 7-7,2%. CNSP a urmat acest trend, prognozele realizate pe parcursul anului 2021, privind creșterea în același an, atingând valoarea de 7% în imediata apropiere temporală a publicării datelor. În final, rata de creștere a PIB a fost mai redusă în raport cu ultimele variante ale proiecțiilor (cu aproximativ 1 pp), în principal din cauza unei evoluții mai lente decât cea scontată în ultimul trimestru al anului 2021, pe fondul multiplelor probleme și șocuri adverse cu care s-a confruntat economia mondială dar și cea națională – de la blocaje în cadrul lanțurilor de aprovizionare, la prețurile ridicate ale input-urilor de producție. Un element specific României a fost reprezentat de performanța slabă a sectorului agricol în ultimul trimestru al

anului însoțită de cea a unor sectoare precum intermedieri financiare și asigurări, construcții și industrie.

3 Conform datelor privind PIB în trimestrul I 2022 (date provizorii 2), publicate de INS pe 8 iulie 2022, calculele contribuțiilor utilizând ponderile nominale ale componentelor în PIB. 4 Contribuțiile la dinamica PIB au fost calculate de CF pe baza datelor INS.

18