Raportul anual al Consiliului Fiscal

reclamă sporirea cheltuielilor de apărare și securitate, impactul foarte sever al schimbărilor climatice care impune intervenția statului în momente dificile, creșterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică. O consolidare fiscal-bugetară prea lentă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrelor extern și intern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare. Realizarea consolidării fiscale într-un climat de politici contracționiste este mult mai dificilă. Tocmai de aceea, utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască cât mai mult folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru stabilitatea economiei românești.

CF apreciază, având în vedere            Execuția bugetară din primul semestru al anului curent arată un
măsurile de politică fiscal-             deficit de 1,7% din PIB, în largă măsură influențat de evoluția PIB
bugetară      nou-adoptate        sau    nominal. Având în vedere însă măsurile de politică fiscal-bugetară
anunțate și aglomerarea de               nou-adoptate sau anunțate, aglomerarea unor cheltuieli în partea
cheltuieli bugetare în partea a          a doua a anului, CF consideră că ținta de deficit bugetar pentru anul
doua a anului, că ținta de deficit       2022 este în continuare dificil de atins, fiind mai probabilă plasarea
pentru anul 2022, în pofida              deficitului potrivit metodologiei cash în intervalul 6,3-6,8% din PIB
execuției bugetare din primul            și a celui potrivit metodologiei europene în intervalul 6,6-6,9%. CF
semestru, este dificil de atins, fiind   și-a revizuit favorabil evaluările privind deficitul bugetar pentru
mai probabilă plasarea deficitului       anul în curs comparativ cu cele de la momentul Opiniei asupra
bugetar potrivit metodologiei            proiectului de buget. Această reevaluare este atribuibilă în special
cash în intervalul 6,3-6,8% din PIB      majorării semnificative a proiecției PIB nominal pentru anul în curs

și a celui potrivit metodologiei         care este de natură să conducă la venituri suplimentare
europene în intervalul 6,6-6,9%.         importante.

Este nevoie de măsuri ferme de consolidare fiscal/bugetară în perioada care vine, în anii următori, care să permită României menținerea accesului la finanțare (internă și externă) la costuri care să nu copleșească bugetul public. Aceste măsuri pot fi aplicate prin prisma unei corecții macroeconomice graduale, care să aibă în vedere contextul internațional foarte complicat, întărirea politicilor monetare în lume, implicații nefaste ale războiului din Ucraina.

Resursele europene (PNRR și CFM) sunt o pârghie vitală, singura cu acțiune contra-ciclică în condițiile actuale; ele pot impulsiona reforme structurale, ajuta tranziția energetică și ameliora competitivitatea economiei autohtone.

17