Raportul anual al Consiliului Fiscal

circa -0,1 mld. lei), apare drept justificat un nivel al încasărilor din impozitul pe venit și salarii de circa 31 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a fost de 33,6 mld. lei. Se constată, deci, un surplus de venituri la nivelul acestui agregat de circa 2-3 mld. lei.

Pentru a investiga mai amănunțit sursa acestui surplus, s-a procedat la o analiză a structurii încasărilor din impozitul pe venit și salarii pe principalele componente. Astfel, impozitul pe salarii (care reprezintă 67,6% din încasările aferente acestui agregat bugetar) a avut o dinamică mai lentă decât masa salarială din economie, consemnând o creștere cu doar 10,5% (+2,1 mld. lei) față de anul anterior, ceea ce nu pare să indice o creștere a eficienței colectării. Surplusul de venituri evidențiat mai sus este rezultatul ritmului mai alert de creștere al altor componente ale acestui agregat bugetar. Astfel, încasările din impozitul pe venitul din dividende (pondere de 13,5% în total încasări) au crescut cu aproape 80% (+2 mld. lei) și ca un efect al distribuirilor masive de dividende înaintea majorării cotei de impozitare de la 5% la 8%, începând cu 1 ianuarie 2023. Și încasările din impozitul pe veniturile din pensii (pondere de 7,4% în total încasări) s-au majorat cu 25,1% (+0,5 mld. lei), respectiv încasările din impozitul pe venit stabilit pe baza declarației unice (pondere de 7,9% în total încasări) cu 32,3% (+0,6 mld. lei) contribuind la creșterea încasărilor la nivelul întregului agregat. Concluzionând analiza realizată la nivelul principalelor componente ale impozitului pe

salarii și venit, se constată că dinamica încasărilor este mai degrabă rezultatul evoluției impozitului pe venitul din dividende și al altor impozite componente, nefiind observate indicii de îmbunătățire a eficienței colectării.

III.4.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare, s-au situat la finalul anului 2022 la un nivel de 139,3 mld. lei, cu circa 0,2 mld. lei sub estimările din proiectul de buget, în condițiile în care numărul mediu de salariați a crescut cu 1,5%, comparativ cu proiecția inițială de +2%, iar salariul mediu brut s-a majorat cu 10,6%, comparativ cu proiecția inițială de +8,7%. Trebuie menționat că sumele bugetate inițial includeau impactul favorabil al măsurilor de politică fiscală adoptate (reținerea CASS pentru pensionarii cu venituri lunare de peste 4.000 lei38, cu un impact total estimat de MF la circa 0,6 mld. lei), dar și o țintă de 2,5 mld. lei pentru îmbunătățirea eficienței colectării. Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și titlurile executorii plătite pe parcursul anului 2022, acestea incluzând Legea 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011, OUG 114/2018 privind plata unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada ianuarie 2019

• - decembrie 2021, precum și OUG 75/2020 privind recalcularea salariilor de funcție aflate în plată pentru

polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne și pentru personalul militar în activitate. Valoarea planificată a titlurilor executorii pentru anul 2022 a fost de circa 2,5 mld. lei, în timp ce plățile efective au fost de doar 1,7 mld. lei, ceea ce a condus la o diminuare a încasărilor din CAS față de nivelul programat cu aproape 0,3 mld. lei.

38 Măsura a fost declarată neconstituțională de CCR, la finele anului 2022, sumele reținute urmând a fi restituite în tranșe lunare în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024 (conform OUG 4/2023).

57