Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 1,06 mld. lei), au crescut în anul 2022 cu 21,1% (+80,5 mld. lei) față de anul precedent sub impactul creșterii semnificative a PIB nominal, pe fondul inflației ridicate din anul 2022 (deflatorul PIB atingând nivelul de 13,4%), al încasărilor realizate din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale și al creșterii veniturilor nefiscale (în special pe seama redevențelor petroliere și a dividendelor încasate, inclusiv cele plătite de CEC BANK aferente exercițiilor financiare 2019 și 2020). Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 459,1 mld. lei (reprezentând circa 32,5% din PIB), care consemnează o creștere cu 0,6 pp față de nivelul de 31,9% din PIB înregistrat în anul 2021. Această evoluție a fost susținută de creșterea ponderii veniturilor fiscale (+0,6 pp), a veniturilor nefiscale (+0,6 pp) și a sumelor primite de la UE (+0,2 pp), contrabalansate parțial de evoluția contribuțiilor de asigurări sociale (-0,8 pp).

Veniturile fiscale au înregistrat creșteri cu precădere la nivelul altor impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,9 pp, pe fondul încasărilor din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale) și al impozitului pe profit (+0,2 pp, încasările fiind susținute de dinamica PIB nominal), impactul acestora fiind parțial contrabalansat de diminuarea ponderii accizelor (-0,4 pp) și al impozitelor și taxelor pe proprietate (-0,1 pp). În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale (-0,8 pp), scăderea ponderii acestora în PIB reflectă dinamica mai rapidă a PIB nominal (+18,7% față de anul 2021) comparativ cu cea a masei salariale din economie (circa +13% față de anul 2021). Nu în ultimul rând, evoluția sumelor primite de la UE (+0,2 pp) reflectă majorarea sumelor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020 cu 3,8 mld. lei, a asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR cu 0,2 mld. lei și a prefinanțărilor acordate sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene cu 6,1 mld. lei, în timp ce fondurile destinate agriculturii37 s-au diminuat cu 2,3 mld. lei. Trebuie menționat că ultimele două categorii reprezintă fonduri europene al căror destinatar este sectorul privat, cu un impact simetric

pe venituri și cheltuieli, acestea doar tranzitând bugetul general consolidat.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate în anul 2022, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au consemnat o creștere substanțială cu circa 20 mld. lei (reprezentând +1,4 pp din PIB). Această evoluție favorabilă s-a datorat unor depășiri semnificative ale proiecțiilor inițiale în cazul veniturilor fiscale (+1,4 pp) și al veniturilor nefiscale (+0,8 pp), contrabalansate parțial de neîndeplinirea nivelului programat pentru sumele primite de la UE (-0,8 pp), în timp ce ponderea contribuțiilor de asigurări sociale a înregistrat un nivel apropiat de cel prevăzut în bugetul inițial. Trebuie menționat că depășirea țintelor de încasări propuse prin proiectul de buget se datorează, în principal, acelorași factori menționați anterior: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (ca urmare a inflației mai ridicate decât proiecțiile inițiale, bugetul fiind construit pe ipoteza unui deflator de 5,8%, mult sub nivelul înregistrat efectiv de 13,4%), încasări suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale și realizarea unor venituri nefiscale peste așteptări

37 Sume acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

50