Raportul anual al Consiliului Fiscal

Dacă se recalculează indicatorii exprimați ca pondere în PIB considerând valoarea PIB actualizată în aprilie 2023 (ultimul rând din Tabelul 2, cu italic), se observă majorarea deficitului bugetar de la 5,45% din PIB în bugetul inițial, la 5,67% din PIB la prima și la a doua rectificare, respectiv creșterea succesivă a ponderii cheltuielilor totale (exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori) de la 32,4% (în proiectarea inițială) la 34,8% (prima rectificare) la 35,1% (a doua rectificare). Cheltuielile de personal ca pondere în PIB actualizat cresc de la 8,2% (în proiectarea inițială) la 8,4% (prima și a doua rectificare).

Plafonul nominal al deficitului primar s-a menținut la prima rectificare bugetară (57 mld. lei), diminuându-se la 51,4 mld. lei cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare pentru 2022. De notat că plafonul datoriei publice, exprimat ca pondere în PIB (gradul de îndatorare), a rămas nemodificat pe tot parcursul anului, și anume 49,8%, așa cum era prevăzut în Legea 312/2021.

Chiar dacă a fost prelungită clauza derogatorie până la finele anului 2023, aceasta nu suspendă procedurile PSC, ci permite abaterea de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, iar angajamentele asumate de România față de CE privind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB (termeni ESA 2010) rămân valabile.

4. Execuția bugetară

Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) indică un deficit bugetar de 80,8 mld. lei (conform metodologiei naționale), cu 3,8 mld. lei peste nivelul țintei asumate în bugetul inițial (77 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a înregistrat un nivel marginal inferior celui programat inițial (5,72% comparativ cu 5,84%). Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 6,2% din PIB, puțin sub nivelul proiectat în bugetul inițial (6,24% din PIB).

Diferența dintre nivelurile nominale ale deficitului bugetar potrivit celor două metodologii poate fi explicată de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel conform metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul dintre soldul bugetar potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de: diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile (circa +12 mld. lei), diferențe între cheltuielile înregistrate și plățile efectuate în numele UE (+5 mld. lei), venituri din proprietate tratate ca super-dividende (-4,3 mld. lei), sume acordate Complexului Energetic Oltenia (-2,9 mld. lei), înregistrarea titlurilor de despăgubire ale ANRP (-2,3 mld. lei), diferențe cash-ESA între sumele acordate pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (-2,4 mld. lei), taxe și impozite amânate la plată (-1,2 mld. lei), diferențe între titluri executorii emise și plătite (-0,7 mld. lei), diferențe rezultate din operațiuni cu certificate de emisii de gaze (-0,3 mld. lei) etc.

Execuția anului 2022 (exclusiv schema tip swap25) relevă că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale BGC au depășit semnificativ estimările din bugetul inițial. În Tabelul 3 se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2022 în standarde cash.

25 În execuție acestea au fost de 1.058,21 mil. lei, peste nivelul proiectat inițial (850 mil. lei).

40