Raportul anual al Consiliului Fiscal

contribuții de asigurări) mai ridicate, cât și creșterea foarte mare (față de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluțiilor din sectorul energetic.

3. Conformarea cu regulile fiscale în procesul de programare bugetară

România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE) demarate anterior 22 declanșării clauzei de derogare temporară de la Pactul de Stabilitate și de Creștere (PSC), prin care regulile bugetare au fost suspendate în perioada 2020-2023 23 pentru a oferi statelor membre marja de manevră necesară implementării măsurilor adecvate gestionării situațiilor dificile generate de evoluția pandemiei, creșterea prețurilor energiei și războiul din Ucraina, cu consecințe bugetare importante.

În 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat recomandarea din cadrul PDE care stabilea că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024, noul termen pentru corectarea acestuia permițând un efort gradual și un echilibru între consolidarea bugetară și redresarea economică. Conform recomandării CE, pentru a respecta termenul limită, România ar trebui să parcurgă următoarea traiectorie de reducere graduală a deficitului: 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în anul 2024.

Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformării cu regulile fiscale se face exclusiv prin prisma modificării plafoanelor stabilite de Legea nr. 312/2021 prin derogările stabilite cu ocazia legilor de rectificare bugetară din cursul anului 2022.

De notat că Legea nr. 312 din 24 decembrie 2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 stabilea limita deficitului cash la 5,84% din PIB pentru anul 2022, corespunzător unui deficit în termeni ESA de 6,23% din PIB, apropiat de ținta pentru anul 2022 conform recomandării CE din luna iunie 2021 în cadrul PDE (6,2% din PIB). Prin derogare de la prevederile art. 6, 7 și ale art. 26 alin. (3) din LRFB, Legea nr. 312/2021 nu prevedea calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu de -1% din produsul intern brut, precizându-se însă că ajustarea soldului structural se continua și în anul 2022, fiind estimat la -5,71% din PIB potențial, cu perspective de diminuare (-4,18% în 2023 și -2,88% în 2024, conform aceleiași legi24).

În Tabelul 2 se prezintă limitele principalilor indicatori stabiliți prin Legea nr. 312/2021 și, respectiv, prin cele două rectificări bugetare operate în cursul anului 2022. Cifrele în italic reprezintă valorile indicatorilor ca procent din PIB recalculate cu date PIB actualizate (Eurostat, aprilie 2023), respectiv 1.412,5 mld. lei, față de 1.317,3 mld. lei (nivel estimat în bugetul inițial).

22 Urmare a depășirii în anul 2019 a pragului de 3% din PIB, la recomandarea Comisiei din 4 martie 2020, Consiliul a decis în data de 3 aprilie 2020 aplicarea PDE României, cu recomandarea reducerii deficitului excesiv până în anul 2024. 23 În mai 2022, CE a prelungit cu încă un an activarea clauzei derogatorii care permite depășirea temporară a limitelor prevăzute în PSC, din cauza contextului economic incert creat de războiul din Ucraina. 24 În Programul de Convergență 2022-2025, estimările pentru soldul structural erau -5,4% (2022), -3,8% (2023), -2,6% (2024) și -2,8% (2025).

38