Raportul anual al Consiliului Fiscal

frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G, față de estimarea inițială de 2,5 mld. lei; ➢ Contribuții de asigurări: -0,08 mld. lei, menținerea estimării apărând surprinzătoare, în condițiile în care ținta propusă echivala cu un ritm de creștere față de anul precedent de circa 11,1%, în timp ce execuția la 10 luni consemna un ritm de 10%; ➢ Venituri nefiscale: +6,7 mld. lei, sursa revizuirii fiind, potrivit MF, evoluția încasărilor din redevențe petroliere, dividende aferente exercițiului financiar 2021, venituri din dobânzi și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. Trebuie remarcat că această revizuire a veniturilor nefiscale a reprezentat sursa principală a îmbunătățirii poziției fiscal-bugetare în anul 2022; ➢ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1,95 mld. lei; ➢ Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: -5,8 mld. lei, în

condițiile întârzierilor în demararea proiectelor comparativ cu estimările inițiale.

Astfel, rectificarea a doua a consemnat o estimare apropiată de prima rectificare, în condițiile în care veniturile mult peste așteptările inițiale – în special, cele nefiscale și impozit pe profit – au contrabalansat reducerile operate în cadrul altor categorii de venituri – în special TVA și sume aferente PNRR. În opinia emisă referitor la cea de a doua rectificare bugetară, CF a apreciat drept probabilă materializarea unui gol de venituri de circa 3 mld. lei (0,21% din PIB), în scădere față de golul de venituri de 9 mld. lei estimat anterior.

Pe partea de cheltuieli bugetare, a avut loc o majorare cu circa 0,9 mld. lei, comparativ cu parametrii aprobați la prima rectificare, revizuirile la nivelul principalelor categorii de cheltuieli (nete de impactul schemelor de tip swap) fiind următoarele: ➢ Cheltuieli de personal: +0,3 mld. lei, în principal ca urmare a alocărilor suplimentare către Ministerul Educației; ➢ Bunuri și servicii: +1,5 mld. lei, în principal ca urmare a suplimentării sumelor aferente bugetului instituțiilor finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii (+1,1 mld. lei), respectiv bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+0,5 mld. lei), la care s-a adăugat impactul reducerii schemei de compensare de tip swap (+0,5 mld. lei, efect asupra cheltuielilor nete de swap), aceste modificări fiind contrabalansate parțial de reducerea plafonului pentru cheltuielile cu bunuri și servicii la nivelul bugetului de stat (-0,5 mld. lei); ➢ Dobânzi: +4,5 mld. lei, majorarea fiind rezultatul a trei factori principali, și anume creșterea

stocului de datorie publică, majorarea ratelor de dobândă la care se contractează împrumuturile noi, respectiv reluarea unor emisiuni mai vechi de titluri de stat prin oferirea unui discount față de valoarea nominală (pentru ca randamentul acestor emisiuni să reflecte noile rate de dobândă practicate pe piață); ➢ Transferuri între unități ale administrației publice: -0,4 mld. lei, în principal ca urmare a majorării schemei de compensare de tip swap; ➢ Alte transferuri: -0,5 mld. lei, diminuarea regăsindu-se preponderent la nivelul bugetului instituțiilor finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii, respectiv al bugetului de stat; ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: -0,1 mld. lei;

36