Raportul anual al Consiliului Fiscal

Cheltuielile de investiții publice totale, din surse interne și externe, erau majorate în planificare cu 3,2 mld. lei (+3,7%) față de nivelul prevăzut în proiectul de buget (menținându-se la nivelul de 6,7% din PIB, în contextul revizuirii ascendente a proiecției PIB nominal), având ca sursă principală majorarea cheltuielilor de capital, a transferurilor de natura investițiilor și a sumelor aferente PNRR. În urma acestei majorări, nivelul programat al cheltuielilor de investiții era cu 37,8% mai mare (+25,1 mld. lei) față de nivelul din execuția aferentă anului 2021.

În opinia formulată de CF cu ocazia primei rectificări bugetare pe anul 2022, acesta aprecia pe partea de venituri bugetare probabilitatea de manifestare a unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 mld. lei (0,66% din PIB), iar pe partea de cheltuieli bugetare, o subdimensionare de circa 6,2 mld. lei (0,45% din PIB) – în ipoteza în care datele transmise de MF privind impactul măsurilor din sectorul energetic arătau o dimensionare realistă a acestuia. În consecință, CF aprecia că deficitul bugetar plauzibil a fi atins, conform metodologiei cash, se situa la circa 7% din PIB (față de 5,84% din PIB în proiecția bugetară rectificată). Totodată, CF atrăgea atenția la momentul respectiv că o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie ar fi dus la o creștere considerabilă a deficitului.

A doua rectificare bugetară 20 (aprobată prin OUG nr. 160/2022) include, comparativ cu parametrii bugetari aprobați anterior, o majorare de mică amploare a veniturilor și a cheltuielilor totale ale BGC (+0,9 mld. lei fiecare), deficitul bugetar rămânând astfel nemodificat în termeni nominali (ca procent în PIB, deficitul bugetar era estimat a se diminua la 5,74% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei).

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri mai importante ale nivelurilor proiectate în prima rectificare (nete de impactul schemelor de tip swap) s-au înregistrat la următoarele categorii: ➢ Venituri fiscale: -2,3 mld. lei, principalele modificări fiind: o Impozit pe profit: +1,6 mld. lei, revizuirea având în vedere majorarea proiecției pentru PIB nominal cu 23,7 mld. lei sau cu circa 1,7% față de estimarea din luna august 2022; o TVA: -1,6 mld. lei, noua țintă de colectare pentru 2022 fiind cu 22,5% mai mare față de sumele colectate în anul 2021; o Accize: -0,7 mld. lei, confirmând evaluarea anterioară a CF privind supraevaluarea acestui agregat bugetar (CF aprecia, în opinia asupra celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 202221, că și noul nivel proiectat era ușor supradimensionat, apreciind drept probabile încasări din accize mai reduse cu circa 0,5 mld. lei comparativ cu noua țintă); o Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități:

-1,3 mld. lei, scăderea estimării de venituri fiind determinată de aprobarea H.G. nr. 1139/2022 prin care se prevedea încasarea în anul 2022 a 1,1 mld. lei venituri aferente valorificării

20 Comparațiile au drept referință rectificarea bugetară aprobată de Guvern în luna august 2022, și nu proiectul de rectificare asupra căruia CF a emis opinie în luna august 2022, între cele două existând unele diferențe de mică amploare, respectiv venituri și cheltuieli totale mai ridicate cu circa 0,4 mld. lei în varianta de rectificare adoptată de Guvern. 21 http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20rectificare%202%202022%20extinsa%20final.pdf

35