Raportul anual al Consiliului Fiscal

t. Cea de a doua rectificare bugetară a confirmat din nou evaluarea CF, operând o diminuare cu 0,7 mld. lei a acestui agregat bugetar, în timp ce execuția efectivă a consemnat un nivel al veniturilor din accize cu 0,4 mld. lei mai redus decât proiecția de la a doua rectificare. Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu doar 0,8 mld. lei (+2,4%) în contextul unui avans de 6,8% al consumului final al populației în termeni reali și al majorării, de la 1 august 2022, a nivelului accizei la produsele din alcool și tutun (de la 563,97 lei/1.000 de țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete). Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize. Astfel, cu o pondere de 50,1% din încasări (similară anului anterior), accizele la produsele energetice continuă să reprezinte cea mai importantă componentă a încasărilor din accize, în timp ce accizele la produsele din tutun se situează pe locul al doilea, cu o pondere în total încasări de 45,3% (în scădere marginală față de nivelul de 45,6% înregistrat în anul anterior). Încasările din accize la alcool, distilate și băuturi alcoolice s-au menținut la o pondere de circa 4,5% din totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze la sub 1%. Analizând modificările înregistrate față de anul 2021 la nivelul fiecărei categorii de produse, se constată că încasările din accize la produsele energetice s-au majorat cu doar 2,4% (+0,4 mld. lei), un ritm semnificativ inferior dinamicii bazei macroeconomice relevante (+6,8%), la care se adaugă actualizarea cu creșterea prețurilor de consum comunicată de INS (+3,6%, pentru perioada octombrie 2020 - 54 septembrie 2021). Și încasările din accize la produsele din tutun au crescut cu doar 1,9% (+0,3 mld. lei), creștere inferioară estimărilor MF privind impactul majorării accizelor la produsele din tutun și alcool, în timp ce accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice au crescut cu doar 2,6% (+0,04 mld. lei), la rândul său un ritm semnificativ inferior dinamicii bazei macroeconomice relevante cumulată cu actualizarea pentru creșterea prețurilor de consum. În concluzie, având în vedere că toate categoriile principale de accize au înregistrat creșteri mult mai reduse decât ar fi fost de așteptat conform evoluțiilor macroeconomice și măsurilor de politică fiscală adoptate, se constată o deteriorare a performanței încasărilor din accize în cursul anului 2022, ceea ce poate sugera o diminuare a eficienței colectării în acest domeniu. III.4.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 7: Venituri din impozitul pe profit în cash, nete de impactul schemelor de anul 2022 (mld. lei) compensare, au fost în cuantum de 26,6 mld. lei, reprezentând o creștere cu 6,6 mld. lei (+33%) 30 față de anul 2021, dar și o depășire cu circa 5 mld. lei a estimărilor din bugetul adoptat pentru anul 25 2022. Astfel, programul inițial prevedea încasări din impozitul pe profit în valoare de 21,6 mld. lei, 20 în contextul în care se anticipa o creștere a bazei macroeconomice relevante (PIB nominal) cu 15 25,6 27,2 26,6 10,7%. Această valoare a fost revizuită ascendent 10 21,6 cu ocazia ambelor rectificări bugetare (+4 mld. lei la prima rectificare, respectiv +1,6 mld. lei la a 5 doua rectificare), pe fondul majorării proiecției PIB nominal peste estimările inițiale, în contextul 0 inflației înalte înregistrate în anul 2022. În opinia Program R1 R2 Execuție sa asupra proiectului celei de a doua rectificări iniţial 2022 bugetare CF a apreciat, având în vedere execuția Fără scheme de compensare bugetară de la acel moment, că era probabilă Sursa: MF (standarde cash) materializarea unui gol de venituri de circa 0,5 mld. lei. Execuția finală a acestui agregat bugetar a confirmat evaluarea CF, consemnând o valoare cu 0,6 mld. lei mai redusă decât nivelul estimat la cea de a doua rectificare. Evoluția puternic ascendentă a încasărilor din impozitul pe profit față de anul anterior (+33%, reprezentând +6,6 mld. lei) a fost semnificativ mai accentuată decât dinamica bazei macroeconomice relevante (PIB nominal, care a crescut cu doar 18,7%). Astfel, pornind de la execuția bugetară pe anul 2021 a încasărilor din impozitul pe profit (ajustată cu volumul obligațiilor amânate la plată de agenții economici în 2020 și rambursate în 2021), s-a aplicat creșterea cu 18,7% a PIB nominal și s-a ținut cont de efectul negativ al unor măsuri de politică fiscală implementate în anul 2022 (majorarea limitei de 55  deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile, cu un impact total estimat de MF la circa -0,3 mld. lei). Sub impactul acestor factori, proiecția ex-post a încasărilor din impozitul pe profit pentru anul 2022 se situează la circa 22-23 mld. lei (execuția efectivă consemnând un nivel de 26,6 mld. lei), ceea ce ar putea sugera o îmbunătățire a gradului de colectare. O analiză a structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar arată că cel mai mare impact a fost exercitat de evoluția impozitului pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (acesta reprezentând componenta principală a veniturilor din impozitul pe profit, cu circa 92,5% din totalul încasărilor), care a crescut cu 5,6 mld. lei (+29,3%) față de anul anterior. Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit plătit de băncile comerciale s-au majorat cu circa 1 mld. lei (+106,1%), ca urmare a înregistrării unor profituri foarte mari în sistemul bancar, pe fondul inflației înalte care a cauzat creșterea ratelor de dobândă. Având în vedere că și încasările din impozitul pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (categorie ce reprezintă majoritatea covârșitoare a încasărilor din impozitul pe profit) au crescut accelerat, depășind cu mult dinamica PIB nominal, se confirmă concluziile formulate mai sus privind posibilitatea îmbunătățirii eficienței colectării pentru acest agregat bugetar în anul 2022. Încasările din impozitul pe venit și salarii, după Graficul 8: Venituri din impozitul pe venit și standarde cash, au fost de 33,6 mld. lei, ceea ce salarii în anul 2022 (mld. lei) reprezintă o depășire cu 2,2 mld. lei a nivelului bugetat la începutul anului 2022. Astfel, 40 programul inițial prevedea încasări de 31,4 mld. lei 35 0,1 0,1 0,1 pe seama unei creșteri estimate a numărului 30 mediu de salariați de 2%, respectiv al unui avans 25 de 8,7% al salariului mediu brut. Acest nivel a fost revizuit ascendent cu ocazia primei rectificări 20 bugetare (+1,7 mld. lei), fiind avute în vedere 31,4 33,1 33,0 33,6 15 evoluțiile mai favorabile ale pieței muncii, 10 comparativ cu estimările inițiale. În opiniile sa asupra primei rectificări bugetare, CF a apreciat că 5 revizuirea operată era plauzibilă ținând cont și de 0 execuția bugetară din primul semestru al anului Program R1 R2 Execuție Fără scheme de compensare iniţial Swap2022 2022. Cea de a doua rectificare a operat o diminuare marginală a acestui agregat (-0,1 mld. Sursa: MF (standarde cash) lei), în timp ce execuția finală a încasărilor din impozitul pe venit și salarii s-a situat la un nivel cu 0,6 mld. lei mai ridicat decât estimările de la cea de a doua rectificare. Față de anul anterior, încasările din impozitul pe venit și salarii s-au majorat cu 20,1% (+5,6 mld. lei), dinamica acestei categorii depășind creșterea masei salariale din economie (de circa 12,3%). Astfel, pornind de la execuția bugetară a anului 2021 (ajustată cu volumul obligațiilor amânate la plată de agenții economici în 2020 și rambursate în 2021), extrapolând cu dinamica numărului mediu de salariați și a salariului mediu brut în anul 2022 (+1,5%, respectiv +10,6% conform ultimelor date disponibile) și având în vedere efectul negativ al unor măsuri de politică fiscală implementate în anul 2022 (estimat de MF la 56 circa -0,1 mld. lei), apare drept justificat un nivel al încasărilor din impozitul pe venit și salarii de circa 31 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a fost de 33,6 mld. lei. Se constată, deci, un surplus de venituri la nivelul acestui agregat de circa 2-3 mld. lei. Pentru a investiga mai amănunțit sursa acestui surplus, s-a procedat la o analiză a structurii încasărilor din impozitul pe venit și salarii pe principalele componente. Astfel, impozitul pe salarii (care reprezintă 67,6% din încasările aferente acestui agregat bugetar) a avut o dinamică mai lentă decât masa salarială din economie, consemnând o creștere cu doar 10,5% (+2,1 mld. lei) față de anul anterior, ceea ce nu pare să indice o creștere a eficienței colectării. Surplusul de venituri evidențiat mai sus este rezultatul ritmului mai alert de creștere al altor componente ale acestui agregat bugetar. Astfel, încasările din impozitul pe venitul din dividende (pondere de 13,5% în total încasări) au crescut cu aproape 80% (+2 mld. lei) și ca un efect al distribuirilor masive de dividende înaintea majorării cotei de impozitare de la 5% la 8%, începând cu 1 ianuarie 2023. Și încasările din impozitul pe veniturile din pensii (pondere de 7,4% în total încasări) s-au majorat cu 25,1% (+0,5 mld. lei), respectiv încasările din impozitul pe venit stabilit pe baza declarației unice (pondere de 7,9% în total încasări) cu 32,3% (+0,6 mld. lei) contribuind la creșterea încasărilor la nivelul întregului agregat. Concluzionând analiza realizată la nivelul principalelor componente ale impozitului pe salarii și venit, se constată că dinamica încasărilor este mai degrabă rezultatul evoluției impozitului pe venitul din dividende și al altor impozite componente, nefiind observate indicii de îmbunătățire a eficienței colectării. III.4.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare, s-au situat la finalul anului 2022 la un nivel de 139,3 mld. lei, cu circa 0,2 mld. lei sub estimările din proiectul de buget, în condițiile în care numărul mediu de salariați a crescut cu 1,5%, comparativ cu proiecția inițială de +2%, iar salariul mediu brut s-a majorat cu 10,6%, comparativ cu proiecția inițială de +8,7%. Trebuie menționat că sumele bugetate inițial includeau impactul favorabil al măsurilor de politică fiscală adoptate (reținerea CASS pentru pensionarii cu venituri lunare de peste 4.000 lei38, cu un impact total estimat de MF la circa 0,6 mld. lei), dar și o țintă de 2,5 mld. lei pentru îmbunătățirea eficienței colectării. Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și titlurile executorii plătite pe parcursul anului 2022, acestea incluzând Legea 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011, OUG 114/2018 privind plata unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada ianuarie 2019 - decembrie 2021, precum și OUG 75/2020 privind recalcularea salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne și pentru personalul militar în activitate. Valoarea planificată a titlurilor executorii pentru anul 2022 a fost de circa 2,5 mld. lei, în timp ce plățile efective au fost de doar 1,7 mld. lei, ceea ce a condus la o diminuare a încasărilor din CAS față de nivelul programat cu aproape 0,3 mld. lei. 38 Măsura a fost declarată neconstituțională de CCR, la finele anului 2022, sumele reținute urmând a fi restituite în tranșe lunare în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024 (conform OUG 4/2023). 57 Analizând proiecția veniturilor din CAS pe Graficul 9: Venituri din contribuții de asigurări parcursul anului 2022, prima rectificare bugetară sociale în anul 2022 (mld. lei) a revizuit pozitiv, cu 1,7 mld. lei, această categorie de venituri, pe fondul dinamicii mai alerte a masei 160 salariale din economie față de estimările inițiale, 0,6 0,5 0,6 0,7 140 precum și al măsurilor adoptate privind 120 modificarea modalității de calcul al contribuțiilor sociale pentru contractele individuale de muncă 100 cu timp parțial, respectiv scăderea vărsămintelor 80 de la persoane juridice pentru persoane cu 139,5 141,2 141,1 139,3 60 handicap neîncadrate. Cea de a doua rectificare a 40 operat o diminuare marginală (-0,1 mld. lei) a încasărilor din CAS. În ambele sale opinii asupra 20 proiectelor de rectificare, CF a apreciat că 0 execuția bugetară a acestui agregat era inferioară Program R1 R2 Execuție țintelor propuse și a apreciat drept probabilă iniţial 2022 manifestarea unui gol de venituri la nivelul Fără scheme de compensare Swap încasărilor din CAS. Execuția bugetară de la finele Sursa: MF (standarde cash) anului 2022 a confirmat evaluările CF, consemnând un nivel al încasărilor din CAS mai redus cu 1,8 mld. lei față de cel estimat la a doua rectificare. Comparativ cu anul anterior, încasările din CAS, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 12,2 mld. lei (+9,6%) în 2022, în principal pe seama evoluției pozitive a masei salariale din economie. Pentru o analiză mai detaliată a performanței încasărilor aferente acestui agregat bugetar, se va proceda la o proiecție ex-post al cărei punct de pornire este reprezentat de execuția bugetară de la nivelul anului 2021 (ajustată cu volumul obligațiilor amânate la plată de agenții economici în 2020 și rambursate în 2021). Indexând punctul de pornire cu dinamica efectiv înregistrată de bazele macroeconomice relevante în anul 2022 (+1,5% numărul mediu de salariați, respectiv +10,6% salariul mediu brut pe economie) și ținând cont de măsurile de politica fiscală adoptate (considerând atât măsurile incluse în bugetul inițial, cât și pe cele implementate în cursul anului, impactul total este de circa +0,7 mld. lei, conform estimărilor MF), apare drept justificat un nivel al încasărilor de circa 140-141 mld. lei, care este ușor mai mare decât cel consemnat în execuția bugetară efectivă a anului 2022 (139,3 mld. lei). Având în vedere identificarea unei diferențe de magnitudine redusă, nu există indicii clare care să sugereze o înrăutățire a colectării în cazul veniturilor din CAS pe parcursul anului 2022. Pentru a reflecta mai fidel dinamica CAS pe parcursul perioadei 2019-2022, în tabelul de mai jos se regăsește seria ajustată a acestui agregat bugetar39, precum și seria sa brută obținută prin eliminarea ajustărilor referitoare la schemele de compensare de tip swap și la transferurile către Pilonul II. 39 Preluată din execuția bugetară a fiecărui an. 58  Tabelul 6: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție 2019 Execuție 2020 Execuție 2021 Execuție 2022 Seria ajustată 1 111.473,5 112.250,7 127.493,4 139.920,2 Swap 2 464,3 552,4 396,6 664,8 Pilon II 3 8.487,3 8.912,2 9.768,6 10.986,6 Seria brută* 4=1-2+3 119.496,5 120.610,5 136.865,4 150.241,9 *din care titluri 668,0 537,9 461,5 577,5 executorii Sursa: APAPR, MF, calcule Consiliul Fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2022 veniturile din CAS au fost în cuantum de circa 150 mld. lei, depășind încasările din anul 2021 cu 9,77% (+13,4 mld. lei), dinamica fiind ușor mai alertă decât creșterea veniturilor CAS din execuția bugetară (+9,75%), deoarece seria brută include și transferurile către Pilonul II, care au avut un avans mai accelerat