Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din Rom?nia ?n anul 2024

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2024 Filip IORGULESCU Mihaela IACOB Mihai NIȚOI Leonard Dan UZUM Manuela Georgiana CIOACĂ Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acesteia de membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 29 iulie 2026. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Pagina | 2  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2024 Sinteză Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc la adresa sustenabilității fiscal-bugetare, deoarece creează premise ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la creșterea deficitului bugetar. Pe de altă parte, existența unor companii de stat profitabile poate reprezenta o sursă de creștere a veniturilor bugetare. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a rezultatelor economico-financiare ale companiilor din sectorul public. În acest sens, analiza de față prezintă rezultatele economico-financiare ale companiilor de stat din România în anul 2024, urmărind, totodată, și comparația cu firmele din sectorul privat. Analiza a fost realizată pe un eșantion de 746 de companii de stat, care a fost diferențiat în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri considerabile influențează în mod semnificativ rezultatele agregate ale firmelor din sectorul public. Anul 2024 a fost caracterizat de o creștere economică moderată de 0,9%, în decelerare cu 1,4 pp față de anul precedent, consumul gospodăriilor, susținut de creșterea salariului real, fiind principalul factor care a susținut dinamica economică. Tensiunile geopolitice externe s-au menținut la un nivel ridicat, iar ultima parte a anului a consemnat o accentuare semnificativă a incertitudinii pe plan intern. În acest context, rezultatele companiilor de stat și ale celor private s-au deteriorat în comparație cu anul 2023. Interpretarea acestor rezultate trebuie făcută ținând cont că firmele din sectorul energetic au avut o influență importantă asupra rezultatelor de ansamblu ale companiilor de stat. Astfel, o serie de companii din sectoarele hidroenergie, energie nucleară și gaze naturale au rămas principala sursă a profitului agregat obținut de companiile de stat, chiar dacă profitul lor s-a redus față de 2023, în contextul scăderii prețurilor din sectorul energetic și decelerării activității economice. Pe ansamblul sectorului, aproximativ 28,7% dintre companiile de stat nu au fost profitabile în 2024 (comparativ cu 34,5% în anul precedent), o parte dintre acestea furnizând bunuri și servicii de interes public la nivel central și local. Companiile de stat din România au înregistrat scăderi ale veniturilor totale (-0,9%) și ale cifrei de afaceri (-3,1%), precum și o diminuare a valorii adăugate brute în termeni nominali (-8,7%) în anul 2024, obținând un profit net total de 11,5 mld. lei, cu circa 0,3 mld. lei (-2,2%) mai mic decât cel consemnat în anul 2023. Top 5 cele mai profitabile companii de stat au înregistrat o scădere a profitului net, de la aproape 12 mld. lei, la circa 10,1 mld. lei. În schimb, la nivelul celorlalte companii, s-a trecut de la o pierdere de circa 0,2 mld. lei în 2023, la un profit total de aproximativ 1,4 mld. lei în 2024. De subliniat că, în perioada analizată, companiile de stat excluzând Top 5 au obținut un rezultat net agregat pozitiv numai în anii 2017, 2022 și 2024. Diminuarea rezultatului net obținut de companiile de stat a determinat reduceri ale indicatorilor de profitabilitate ai acestora (ROA și ROE au coborât la 3,9% și, respectiv, 5,5% în 2024, comparativ cu 4,4% și, respectiv, 6,2% în 2023). Contribuția companiilor de stat la activitatea economică din România s-a menținut la niveluri reduse și în anul 2024, ponderea veniturilor acestora în Pagina | 3 total economie fiind de 3,4%, ponderea cifrei de afaceri de 3,3%, iar cea a valorii adăugate brute de 7,4%, însă ca număr acestea reprezintă doar 0,08% din totalul companiilor nefinanciare incluse în eșantionul analizat. De asemenea, anul 2024 a consemnat o îmbunătățire a ratei de lichiditate (156,8%, comparativ cu 146,1% în 2023), menținerea gradului de îndatorare (28%, față de 28,1% în 2023), o diminuare a investițiilor noi (6,4%, comparativ cu 9,5% în 2023) și reducerea productivității muncii (103,9 mil. lei/1.000 de salariați, față de 126,9 mil. lei/1.000 de salariați în 2023). De cealaltă parte, companiile din sectorul privat au înregistrat creșteri ale veniturilor totale (+3,6%) și ale cifrei de afaceri (+3,4%), precum și o majorare a valorii adăugate brute în termeni nominali (+9%) în anul 2024, obținând un profit net total de 163,7 mld. lei, cu circa 9,9 mld. lei (-5,7%) mai mic decât cel consemnat în anul 2023. Diminuarea rezultatului net obținut de companiile private s-a reflectat și în indicatorii de profitabilitate ai acestora (ROA a scăzut la 4,5% în 2024, în comparație cu 4,7% în 2023, în timp ce ROE a stagnat la 7,4%). De asemenea, anul 2024 a consemnat o scădere a ratei de lichiditate (241,5%, comparativ cu 247,9% în 2023), creșterea gradului de îndatorare (39,9%, față de 36,7% în 2023), majorarea investițiilor noi (5,7%, comparativ cu 4,7% în 2023) și o creștere marginală a productivității muncii (81,9 mil. lei/1.000 de salariați, față de 81 mil. lei/1.000 de salariați în 2023). Arieratele companiilor de stat au scăzut în 2024, în termeni nominali, cu 5,4% față de anul anterior, până la nivelul de 20,3 mld. lei (reprezentând 23,9% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii, față de 24,5% în 2023). Ponderea arieratelor companiilor de stat în PIB s-a diminuat la 1,2%, comparativ cu 1,4% în 2023, fiind cel mai redus nivel din întreaga perioadă analizată. Cu toate acestea, problema arieratelor rămâne una structurală și profund cronicizată, primele 10 companii cu cele mai mari arierate cumulând 75,2% din totalul plăților restante. Evoluția acestui clasament de-a lungul timpului arată că arieratele sunt concentrate cu precădere în sectoarele de transporturi, minerit, energie și industrie chimică, unele companii de stat continuând să se regăsească an de an în acest clasament. Și arieratele companiilor private au scăzut în 2024, în termeni nominali, cu 2,4% față de anul anterior, până la nivelul de 64,7 mld. lei. Rezultatele economico-financiare ale companiilor de stat sunt influențate și de calitatea cadrului legislativ privind guvernanța corporativă, precum și de operaționalizarea acestuia. Adoptarea Legii nr. 187/2023, care prevede o serie de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor companiilor de stat, și înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) au reprezentat pași importanți pentru alinierea la standardele OCDE privind guvernanța corporativă. Evaluarea Comisiei Europene privind funcționarea AMEPIP (în conformitate cu cerințele jalonului nr. 440 din PNRR) a arătat că agenția este parțial operațională, confirmând, alături de raportul OCDE din 2024, că existența unei legislații adecvate nu este suficientă fără o implementare corespunzătoare. Cadrul legislativ a fost ulterior consolidat prin adoptarea Legii nr. 158/2025, care urmărește creșterea eficienței economice și reducerea cheltuielilor administrative, raportul OCDE din 2026 cu privire la România semnalând îmbunătățiri ale guvernanței întreprinderilor de stat. Similar anilor anteriori, influența principalelor companii de stat de la nivel central și local asupra soldului bugetului general consolidat (conform standardelor ESA) a fost una marginală, fiind de doar -0,02% din PIB în 2024, fără a exercita o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar. Pagina | 4  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2024 Introducere Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc la adresa sustenabilității fiscal-bugetare, deoarece creează premise ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la creșterea deficitului bugetar. Pe de altă parte, existența unor companii de stat profitabile poate reprezenta o sursă de creștere a veniturilor bugetare. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a rezultatelor economico-financiare ale companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România în anul 2024 pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor (MF) de firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Raportul analizează principalii indicatori economico- financiari ai companiilor de stat, urmărind atât evoluția lor în timp, cât și comparația cu sectorul privat. Indicatorii sunt examinați atât la nivel agregat, cât și prin excluderea celor mai profitabile cinci companii de stat, deoarece impactul acestora influențează semnificativ rezultatele de ansamblu ale analizei. Rezultatele economico-financiare ale companiilor de stat și ale celor private trebuie analizate având în vedere cadrul macroeconomic și alte elemente particulare care au influențat activitatea acestora. Astfel, în anul 2024, creșterea economică a fost moderată (avans al PIB real de 0,9%), în scădere cu 1,4 pp comparativ cu anul 2023. Consumul gospodăriilor, susținut de majorarea salariului real, a fost principalul determinant al creșterii economice, la care se adaugă contribuția favorabilă a variației stocurilor, aceste efecte fiind parțial contrabalansate de evoluția investițiilor și a exportului net. Tensiunile geopolitice externe s-au menținut la un nivel ridicat în 2024, iar ultima parte a anului a consemnat și o accentuare semnificativă a incertitudinii pe plan intern. Creșterea economică moderată din 2024 s-a reflectat atât în rezultatele companiilor de stat, cât și în ale celor private. În cazul companiilor de stat, evoluția de ansamblu a fost influențată, ca și în anii anteriori, de sectorul energetic. Un număr restrâns de companii din hidroenergie, energie nucleară și gaze naturale a înregistrat cea mai mare parte a profitului, în timp ce numeroase companii din sectorul termocentralelor și al energiei pe bază de cărbune au continuat să înregistreze pierderi. Pe ansamblul sectorului, aproximativ 28,7% dintre companiile de stat nu au fost profitabile în 2024, o parte dintre ele furnizând bunuri și servicii de interes public la nivel central și local. Setul de date utilizate Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 2024, un număr de 1.706 companii din sectorul eșantion de 746 de companii nefinanciar au raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți de stat, relativ similar ca cu capital integral sau majoritar de stat. În urma unei analize riguroase dimensiune și structură cu a formei de organizare, a obiectului de activitate și a structurii de eșantionul utilizat în anul deținere a capitalului social vărsat, s-a observat că numeroase societăți 2023, când au fost incluse în cu răspundere limitată au consemnat în mod eronat apartenența la Pagina | 5 analiză 753 de companii. Din sectorul companiilor de stat. După ce s-a procedat la corectarea erorilor acest punct de vedere, este de de raportare identificate, numărul final al companiilor de stat incluse în așteptat ca rezultatele analiză a fost de 746, acesta fiind foarte apropiat de dimensiunea prezentului studiu să fie eșantionului aferent anului 2023 (753 de companii). Din acest punct de comparabile cu cele obținute vedere, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie în anii anteriori. comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Pentru a reflecta cu acuratețe În continuare s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor financiare cât mai mare rezultatele raportate pentru ca analiza realizată să reflecte cu acuratețe cât mai economico-financiare ale mare rezultatele economico-financiare ale companiilor din sectorul companiilor de stat din public. Astfel, similar perioadei 2018-2023, Compania Națională de România, eșantionul de date Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R. S.A.) a raportat utilizate a fost ajustat pentru drepturi de concesiune ca urmare a contractului semnat cu Ministerul a elimina influența factorilor Transporturilor privind bunurile proprietate publică a statului, valoarea regăsiți la nivelul situațiilor rămasă de amortizat a acestora la 31 decembrie 2024 fiind de 58,37 financiare, dar care nu mld. lei1. Deoarece aceste drepturi de concesiune nu reprezintă reflectă o modificare efectivă rezultatul activităților de investiții și sunt de natură a afecta considerabil a situației economico- financiare. rezultatele studiului (conducând la o creștere substanțială a volumului activelor, respectiv a ratei de îndatorare a companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. De asemenea, începând cu anul 2018, situațiile financiare raportate de C.N.A.I.R. S.A. au fost caracterizate de o diminuare importantă a imobilizărilor corporale în curs de execuție (cu peste 10 mld. lei la acel moment), contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție2. Având în vedere că aceste modificări au un impact important asupra indicatorilor privind lichiditatea, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la ajustarea corespunzătoare a respectivilor indicatori. În anii 2022 și 2023, Complexul Energetic Oltenia S.A. a raportat obținerea unor profituri nete ridicate (3,5 mld. lei în 2022, respectiv 1 mld. lei în 2023), plasându-se pe locul al doilea în topul celor mai profitabile companii de stat în 2022, respectiv pe locul al patrulea în 2023. Însă, ținând cont că, în conformitate cu Planul de restructurare, societatea beneficiază de un ajutor de stat pentru restructurare în valoare totală de 1.090 mil. euro până în anul 20253, s-a procedat la eliminarea profiturilor obținute de Complexul Energetic Oltenia S.A. din analizele realizate la nivelul anilor 2022 și 2023, deoarece ar fi condus 1 Conform notelor la situațiile financiare ale C.N.A.I.R. S.A. pe anul 2024. 2 Reîncadrarea acestor sume este, cel mai probabil, rezultatul politicilor contabile utilizate. 3 Conform Raportului consolidat al administratorilor pentru perioada 01.01.2023-31.12.2023, pag. 5. Astfel, Complexul Energetic Oltenia a beneficiat de un ajutor de stat de aproape 3,8 mld. lei în anul 2022 (Raportul pe anul 2022, pag. 11), respectiv de 449 mil. lei în 2023 (Hotărârea nr. 247/2023). Pagina | 6  la o îmbunătățire artificială a profitabilității agregate a companiilor de stat, precum și la o distorsionare a rezultatelor de ansamblu ale analizei. Începând cu anul 2018 nu s-au mai raportat plăți restante de Compania Națională a Huilei S.A. (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de Electrocentrale București S.A. (1,7 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), acesta fiind motivul pentru care arieratele companiilor de stat au înregistrat în 2018 o scădere considerabilă (cu peste 36%) față de anul precedent. Trebuie menționat că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante, ci este cel mai probabil cauzată de faptul că, la momentul respectiv, C.N. a Huilei S.A. se afla în procedură de faliment, iar Electrocentrale București S.A. se afla în insolvență. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul analizelor din unii ani anteriori, cu scopul de a obține o evaluare cât mai realistă a rezultatelor companiilor de stat, după cum urmează: - Oltchim S.A. a raportat în anul 2021 obținerea unui profit scriptic de 1,7 mld. lei, reprezentând circa 29% din profitul total al companiilor de stat. Având în vedere că această companie se afla în situație de faliment (având lichidator judiciar din 2019), s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltchim din analiza realizată la nivelul anului 2021; - La sfârșitul anului 2018, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A.) a raportat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior, ca urma