Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
3.092,3 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

clasei pregătitoare în anul școlar 2012/2013. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparație cu mediul rural (91,1% în urban și 61,4% în rural).

  • • La Evaluarea Națională din anul 2024, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 74,5%, în

scădere cu 1,9 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 6,51, în scădere, față de anul școlar anterior (cu 1,11).

  • • 79,7% dintre absolvenții de liceu au promovat Examenul de Bacalaureat în 2024. Pe filiere de

formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice.

  • • În anul școlar 2022/2023, rata de absolvire a învățământului profesional a ajuns la 13%, valoarea

fiind în scădere față de anul școlar anterior. Situația educației și formării profesionale din perspectiva indicatorilor europeni Din perspectiva indicatorilor europeni, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință oscilantă. Decalajul dintre România și media UE-27 a avut tendințe generale descendente, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata de părăsire timpurie a școlii în 2023, în România, a fost de 16,6%. Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul primar obligatoriu este un indicator european care a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2022, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,1%. În România, chiar dacă s-au înregistrat unele creșteri ale valorii indicatorului, în 2022, aceasta a fost la 79,1%, în scădere față de anul anterior. În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind participarea adulților

(25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1-2% în perioada 2011-2020; pentru 2023, se observă o creștere a valorii indicatorului până la 6,7%, însă valoarea este inferioară țintei europene (15%), precum și mediei UE-27 (12,8%).

Partea a II-a a Raportului prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2023
– 2024, corelate cu domeniile prioritare de acțiune și nivelurile de învățământ din cadrul Proiectului
„România Educată”, care vizează: educația timpurie, educație incluzivă de calitate pentru toți copiii,
curriculum și evaluare centrate pe competențe, învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual,
managementul și guvernanța sistemului de educație, cariera didactică, finanțarea, infrastructura și
digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar, promovarea educației ȘTIM, alfabetizarea
funcțională. De asemenea, sunt prezentate progresele realizate în cadrul unor domenii transversale
precum învățământul          în limbile minorităților, dimensiunea internațională a învățământului
preuniversitar românesc, asigurarea calității, învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea durabilă.

Partea a III-a a Raportului privind starea învățământului preuniversitar pentru anul 2023-2024 stabilește direcțiile de dezoltare în domeniu, pentru anul 2025, respectiv: Dezvoltarea educației timpurii; Asigurarea educației incluzive, de calitate, pentru toți copiii; Revizuirea curriculumului și realizarea evaluării centrate pe competențe. Educație STIM. Alfabetizare funcțională; Dezvoltarea învățământului tehnologic și dual; Îmbunătățirea managementului și a guvernanței sistemului de educație. Rezilienta instituțiilor de învățământ preuniversitar; Dezvoltarea carierei didactice; Îmbunătățirea finanțării și infrastructurii sistemului de învățământ preuniversitar; Digitalizarea proceselor educaționale; Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale; Susținerea dimensiunii internaționale a învățământului preuniversitar și a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; Dezvoltarea subdomeniilor transversale.

7

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

c5a249effd7384ce02747daddbff3eb08412d998c45adf9d629046783aeba808