Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

• - profesorii (bărbați) de peste 60 de ani sunt mai numeroși decât profesorii de până în 30 de ani; în cazul

profesoarelor situația este inversă – profesoarele de până în 30 de ani sunt mai numeroase decât profesoarele de peste 60 de ani;

• - cele mai mari diferențe dintre femei și bărbați se regăsesc la grupa de vârstă sub 25 de ani (un raport de

9 la 1 în favoarea femeilor), iar cele mai reduse diferențe se regăsesc la grupele de vârstă 60-64 de ani și peste 65 de ani (un raport de 3 la 1 în favoarea femeilor pentru grupa de vârstă 60-64 de ani, respectiv 3 la 2 în favoarea femeilor de peste 65 de ani).

Figura 25. Distribuția profesorilor pe grupe de vârste și sexe, 2023/2024

60-64 ani

50-54 ani

40-44 ani

30-34 ani

    sub 25 ani
                 0        5000        10000         15000        20000         25000         30000         35000

                                                 masculin     feminin

II.F. Numărul de copii ce revine unui cadru didactic În comparație cu anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas constant pentru toate nivelurile de învățământ, cu excepția învățământului gimnazial de masă. Nivelul gimnazial din mediul rural continuă să aibă cel mai redus raport, 8 elevi per cadru didactic. Raportul elevi per cadru didactic, pe ansamblul învățământului preuniversitar, este 13.

În ultimii ani școlari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat valori relativ constante pe fiecare nivel de educație. În anul școlar de referință al raportului, nu se înregistrează variații cu privire la numărul elevilor ce revine unui cadrul didactic, pe niveluri de învățământ, cu excepția învățământului gimnazial de masă unde raportul elevi per cadru didactic scade ușor. Cele mai crescute valori ale indicatorului continuă să se înregistreze în învățământul primar (18-19 elevi/cadru didactic). Pe niveluri de învățământ, se observă că:

• • Cel mai scăzut raport (10 elevi/cadru didactic) rămâne în învățământul gimnazial, în timp ce în

învățământul primar de masă indicatorul are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic).

• • Atât în învățământul primar, cât și în învățământul gimnazial se înregistrează diferențe

semnificative între învățământul special și cel de masă, determinate de specificul activității didactice: în învățământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 2-3 copii, comparativ cu media de 19 copii din învățământul primar de masă sau de 10 copii în învățământul gimnazial de masă. Mediul de rezidență al unității de învățământ rămâne un important factor de diferențiere a valorilor acestui indicator. Astfel:

• • În ultimii ani, în cazul învățământului preșcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ

mai mare în mediul rural, în comparație cu mediul urban (16 copii, respectiv 12 copii la un cadru didactic).

43