Sinteza online v7.0, document separat de comparație

magine națională și teritorială a criminalității; în fiecare județ și în București se identifică periodic grupările și fenomenele cu cel mai mare impact, cu prioritate pe traficul de persoane, traficul de droguri, criminalitatea informatică și cea economico-financiară; cooperare consolidată cu DIICOT prin grupuri tematice, priorități comune și acces rapid la criminalistică informatică și analiză; Investigația financiară devine regulă: în toate cauzele de criminalitate organizată cu indicii de câștig material se deschide, din faza inițială, o investigație financiară paralelă; transpunerea și operaționalizarea Directivei (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, cu cooperare întărită între poliție, parchete și instituțiile care identifică și administrează bunurile provenite din infracțiuni; Competențe de control și integritate delimitate printr-o metodologie unică: Corpul de Control exercită controlul managerial și administrativ, DGA previne și combate corupția, DGPI asigură informațiile, contrainformațiile și protecția internă; Verificări periodice de integritate pentru funcțiile cu risc ridicat (antidrog, criminalitate organizată, frontieră, achiziții, anticorupție și altele stabilite prin evaluare de risc), în condițiile legii; testarea poligraf ca instrument complementar, cu garanții procedurale, acolo unde legea o permite; Poliție de proximitate reală: fiecare cartier și fiecare comună are un polițist sau o echipă responsabilă nominal de relația cu comunitatea; efectivele se alocă după populație, criminalitate, timpi de intervenție, vulnerabilități sociale și sezonalitate, nu uniform; Servicii digitale fără excludere: plângerile și petițiile se pot depune online, iar cetățeanul urmărește stadiul lor în limita informațiilor care pot fi comunicate legal; Camere corporale extinse și standardizate pentru structurile operative, cu reguli unitare de activare, stocare, acces și utilizare a înregistrărilor, care protejează deopotrivă cetățeanul și personalul și documentează obiectiv intervențiile; Sistemul 112 modernizat: localizarea rapidă a apelantului, schimb de date între agențiile de intervenție și reducerea timpului dintre apel și mobilizarea resurselor; DSU și IGSU consolidate ca piloni ai prevenirii, pregătirii și răspunsului la dezastre; capacități dezvoltate pe baza unei evaluări naționale a riscurilor, cu echipamente moderne pentru cutremure, inundații, incendii de vegetație și accidente tehnologice. Apărare 19 măsuri Într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunea pe Flancul Estic, România își consolidează postura de furnizor de securitate în NATO și UE și de partener strategic al Statelor Unite: cheltuieli de apărare legate de capabilități și termene, nu doar de un procent din PIB, o industrie națională de apărare conectată la nevoile Armatei și la instrumentele europene, structuri mai suple și un rol asumat la Marea Neagră. Cheltuielile și investițiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg; sumele se leagă de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu — apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție — eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și Programul „Armata României 2040", astfel încât fiecare creștere bugetară să corespundă unor capabilități și termene concrete; Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, cu actualizarea Programului „Armata României 2040" și continuarea achizițiilor esențiale, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare; România, pilon de securitate și stabilitate în Europa și în vecinătate: aliat și partener de încredere, furnizor de securitate în NATO și UE, prin consolidarea relației cu Statele Unite, a profilului în NATO și UE și a relațiilor strategice bilaterale; Parteneriatul Strategic cu Statele Unite: cooperare în toate demersurile pentru stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată și facilitățile cu relevanță strategică de pe teritoriul României; actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020–2030, consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România, cooperare în înzestrare și folosirea instrumentului financiar FMF Loan; în paralel, dezvoltarea graduală a unor capabilități naționale de descurajare și o contribuție mai substanțială la arhitectura europeană de apărare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenței aliate; Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alte formate agreate cu aliații și partenerii; asigurarea tuturor condițiilor pentru sprijinul pe care România îl oferă ca națiune gazdă; Sprijin pentru partenerii din regiune, cu accent pe Republica Moldova — a cărei securitate, stabilitate și prosperitate sunt esențiale pentru România — și pe Ucraina, precum și pentru statele din Balcanii de Vest, inclusiv în parcursul lor european și euroatlantic; Industria națională de apărare: nevoile de înzestrare ale Armatei se corelează cu planul de dezvoltare a capacităților naționale de producție, în concordanță cu cerințele NATO și UE, și se valorifică instrumentele financiare internaționale; contribuție activă la criteriile de finanțare pentru programul SAFE 2; conectare la inițiativele europene (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP) și la Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării (DIANA); Dezvoltarea în țară a unui software pentru dronele coproduse în România, care să integreze personalizat capacitățile de apărare ale Armatei; Infrastructura bazelor și centrelor militare modernizată și extinsă la standarde NATO, cu prioritate pentru cele unde sunt dislocate trupe și capabilități aliate: Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu; Centrul european de instruire F-16 de la Fetești dezvoltat ca hub pentru pregătirea piloților din statele NATO și partenere, cu creșterea interoperabilității; promovarea României ca hub regional de mentenanță și sprijin logistic; Coridoarele de mobilitate militară și un rol crescut al României în proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară, inclusiv în dezvoltarea capabilităților de contramobilitate; Structuri mai suple: analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare; evaluarea, pe indicatori de performanță, a eficienței institutelor de cercetare și universităților din subordinea ministerului, cu redimensionarea personalului și redirecționarea fondurilor către zonele cu deficit de resursă umană; Responsabilitățile administrative ale structurilor de forțe (contabilitate, resurse umane etc.) se centralizează la nivelul categoriilor de forțe și al ordonatorilor secundari, prin eficientizare și digitalizare, cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice; Achiziții mai eficiente: sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central și audit pentru identificarea și eliminarea cauzelor întârzierilor din procedurile de achiziție, ale căror reluări prelungesc termenele și cresc prețul final; Fond bugetar alimentat din penalitățile de întârziere încasate din contractele Armatei, destinat stimulării personalului și corectării inechităților personalului în rezervă generate în anumite perioade; Înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare (ANIA), în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, reprezintă o măsură de comasare și eficientizare instituțională – prin preluarea, într-o singură structură, a Agenției Române de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare, a Direcției Industria de Apărare din Ministerul Economiei și a Departamentului pentru Controlul Exporturilor din MAE, care se desființează – menită să susțină industria națională de apărare printr-un cadru unitar de coordonare a cercetării-dezvoltării-inovării (inclusiv prin Planul anual de CDI și cofinanțarea proiectelor strategice), prin rolul de punct unic de contact care facilitează accesul operatorilor economici români la programele și fondurile europene și prin măsuri de sprijin fiscal, investițional și de cooperare industrială pentru consolidarea și modernizarea producătorilor autohtoni; Marea Neagră: România își consolidează rolul de furnizor de securitate în regiunea extinsă, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice; concept integrat de apărare aeriană și balistică, împreună cu un concept de apărare maritimă care protejează apele teritoriale, infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice din Zona Economică Exclusivă, cu asumarea documentelor strategice relevante; Participare activă în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat cu Turcia și Bulgaria, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice; proiecte de anvergură cu Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru securitatea, stabilitatea și libera circulație în regiune și pentru accesul la resursele din zonele economice exclusive; Hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, înființat în România conform abordării strategice a UE; protejarea intereselor economice ale României în Marea Neagră, inclusiv exploatarea resurselor din Zona Economică Exclusivă, ca parte inseparabilă a securității maritime. Culte și minorități naționale 6 măsuri Drepturile minorităților naționale, garantate de Constituție și de tratatele la care România este parte, se respectă și se aplică integral: identitatea, limba maternă, cultura și tradițiile fiecărei comunități se păstrează și se afirmă liber, în cadrul comun al statului și al limbii oficiale, iar patrimoniul religios al tuturor cultelor este protejat după priorități clare și în limita posibilităților bugetare. Aplicarea integrală a legislației privind drepturile minorităților naționale: folosirea limbii materne în relația cu administrația locală și în justiție, în condițiile legii, cu formulare, informații publice și interpretare asigurate acolo unde pragul legal este îndeplinit, și raport anual public al Departamentului pentru Relații Interetnice privind stadiul aplicării; Învățământ în limbile minorităților naționale, de la grădiniță la doctorat, cu manuale, profesori și programe proprii, și limba română învățată la același nivel de competență ca în școlile cu predare în română; Cultura și patrimoniul minorităților: finanțarea proiectelor culturale ale minorităților și restaurarea monumentelor și clădirilor reprezentative pentru patrimoniul lor, ca parte a patrimoniului României, prin aceleași programe și criterii ca pentru restul patrimoniului național, în limita disponibilităților bugetare anuale; Reprezentare și dialog: menținerea reprezentării parlamentare a minorităților naționale în noua configurație a Parlamentului, rezultată din reducerea numărului de parlamentari, și a Consiliului Minorităților Naționale ca partener de consultare al Guvernului, cu finanțarea organizațiilor minorităților acordată pe criterii publice și cu rezultate raportate anual; Prevenirea și sancționarea drastică a discriminării, a incitării la ură și a limbajului care instigă la ură pe criterii etnice sau religioase, îndreptate împotriva oricărei comunități, inclusiv a românilor din zonele în care sunt minoritari local, cu aplicarea egală a legii; Patrimoniul religios: restaurarea lăcașurilor de cult monumente istorice din fonduri europene și naționale, pe baza unei liste de priorități publice, cu întâietate pentru cele în pericol de prăbușire, și în limita disponibilităților bugetare anuale. Diaspora și românii de pretutindeni 6 măsuri Statul ține legătura cu românii plecați și le face întoarcerea posibilă: o singură instituție responsabilă, sub Guvern, locuri de muncă și recunoașterea calificărilor la revenire, sprijin pentru cei care investesc acasă și grijă pentru copiii rămași în țară. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) trece sub coordonarea directă a Secretariatului General al Guvernului, pentru decizie rapidă și eliminarea paralelismelor cu MAE, MAI și ministerele Muncii și Educației; reînființarea Forumului pentru Românii de Pretutindeni, cu întâlniri anuale în comunități; Pilonul Reintegrare pe piața muncii: protocol cu Ministerul Muncii pentru locuri de muncă tranzitorii și definitive pentru cei care se întorc, cu pachete de servicii pentru familiile revenite; Echivalarea diplomelor prin colaborare cu autoritățile din țările de destinație, cursuri gratuite de limbă locală decontate de DRP și conectarea românilor cu competențe tehnice/manageriale rare cu firme din țară care au nevoie de ei; Microcredite și granturi pentru antreprenoriat, cu procedură simplificată de înființare a firmei, pentru românii care se întorc și vor să investească economiile acumulate în afaceri proprii, cu prioritate pentru zonele rurale și orașele mici de unde au plecat; Bază de date comună DRP–MAI–Protecția Copilului, pentru monitorizarea copiilor rămași acasă cu un singur părinte sau fără părinți plecați la muncă în străinătate; Continuarea programului „Diaspora Investește Acasă”. Reforma și controlul democratic al serviciilor de informații 4 măsuri Servicii pentru democrație, nu deasupra ei: puternice în misiunea lor, absente din presă, politică și culte, cu șefi care pleacă după opt ani, cu rezerviști care nu se transformă în influență civilă și cu un Parlament care controlează cu adevărat. Interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte: recrutarea de ofițeri acoperiți sau colaboratori dintre jurnaliști, membrii partidelor politice și clerici constituie infracțiune, nu abatere disciplinară; Mandate limitate pentru conducerea serviciilor: directorii și adjuncții pot exercita cel mult două mandate, fără a depăși opt ani în total, pentru a preveni rețelele de fidelitate personală și feudele instituționale care supraviețuiesc oricărui guvern; Restricții după încetarea activității: timp de zece ani de la ieșirea din sistem, ofițerii rezerviști nu pot ocupa funcții în presă, în justiție și în conducerea instituțiilor publice, timp de cinci ani nu pot candida și nu pot ocupa funcții politice, iar timp de zece ani depun declarații de avere anuale, publice; Întărirea controlului civil: comisiile parlamentare de control primesc acces real la bugete și operațiuni, activitatea lor devine transparentă, evaluarea anuală a serviciilor se face de experți independenți, iar rapoartele anuale ale serviciilor se dezbat efectiv în Parlament.