Ministerul Educației și Cercetării

Ministerul Educației și Cercetării Capitolul 16 · Educație și cercetare

M E C · C A P I T O L S E C T O R I A L Educație și cercetare 16 De la fiecare copil în școală la fiecare absolvent pregătit pentru viață: participare, competențe reale, evaluare corectă, profesori sprijiniți, legătura cu piața muncii și educație pentru toți românii, indiferent de limbă sau de locul unde trăiesc. Consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare. În conformitate cu prevederile Legii nr. 198/2023, misiunea învățământului preuniversitar este aceea de asigurare a condițiilor și a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educației, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoțional, profesional, civic, cât și în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ și creativ la dezvoltarea societății, având sentimentul apartenenței naționale și europene. Învățământul preuniversitar urmărește formarea și dezvoltarea progresivă a celor opt competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului. Prioritățile fundamentale ale programului de guvernare pentru învățământul preuniversitar sunt: – să existe o participare efectivă și constantă a copilului la procesul de învățământ; – participarea copilului la procesul de învățământ să conducă efectiv la dobândirea de cunoștințe și la dezvoltarea de competențe relevante și aplicabile în viață, societate și profesie; – progresul educațional al copilului să fie evaluat obiectiv, pe baza unor standarde naționale și internaționale clare și comparabile, iar rezultatele evaluării să fie utilizate pentru îmbunătățirea procesului de învățare și pentru sprijinirea progresului fiecărui elev; – creșterea atractivității carierei didactice, consolidarea statutului și a autorității profesionale a profesorului și profesionalizarea managementului educațional; – conectarea învățământului liceal cu piața muncii, cu sistemul de învățământ superior și cu profesiile viitorului; – dezvoltarea învățământului în limbile minorităților naționale; asigurarea accesului copiilor români din diaspora și al etnicilor români de pretutindeni la educație și la învățarea limbii române. Realizarea celor șase priorități fundamentale presupune nu doar inițierea unor noi măsuri, ci și consolidarea reformelor deja începute și valorificarea investițiilor semnificative realizate în ultimii ani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin celelalte programe de investiții în educație. Acestea vor fi susținute și prin simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sistemului de învățământ. În conformitate cu prevederile Legii 199/2023, misiunea învățământului superior este aceea de a genera, certifica și transfera cunoaștere, prin: formarea inițială și continuă de tip universitar și postuniversitar, în scopul dezvoltării profesionale și personale a studenților, a studenților-doctoranzi și a cursanților, precum și în vederea inser ției pe pia ța muncii a absolven ților și a satisfacerii nevoii de competen ță a mediului socioeconomic; cercetarea științifică, dezvoltarea, inovarea și transferul tehnologic, prin crea ția individuală și colectivă, relevante pentru progresul cunoa șterii și mediul socioeconomic; implicarea în comunitate, prin desfășurarea unor activități comune în beneficiul instituției de învățământ superior și al mediului social, economic și cultural. Misiunea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) este generarea de cunoaștere științifică și transferarea acesteia către societate, într-un mod relevant socioeconomic.

Prioritățile fundamentale pentru învățământul universitar și cercetare sunt: – creșterea participării, a echității sociale și a succesului în învățământul superior; – creșterea calității, a performanței și a relevanței socioeconomice a educației universitare; – creșterea atractivității carierei didactice și de cercetare, consolidarea statutului și a autorității profesionale a profesorului și a cercetătorului, modernizarea managementului universitar; – consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare. Internaționalizarea universităților românești, promovarea eticii, a integrității și a siguranței în mediul academic, reducerea fragmentării sistemului de cercetare sunt direcții prioritare integrate transversal. 16.1 Reducerea absenteismului și a abandonului școlar: interconectarea Sistemului informatic al învățământului din România cu evidența populației pentru identificarea copiilor neșcolarizați, echipe comunitare integrate în zonele cu risc, dezvoltarea Sistemului integrat de management al informațiilor în educație pentru monitorizarea parcursului elevului, sprijin alimentar și financiar (mese, burse, tichete, vouchere) pentru elevii din medii dezavantajate, dezvoltarea educației timpurii și operaționalizarea și construirea creșelor, extinderea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar în primar și gimnazial și flexibilizarea programului „A doua șansă”. – Operaționalizăm creșele nou construite și continuăm programul guvernamental de construcție creșe, dezvoltăm un sistem unitar de educație timpurie, incluzivă și de calitate. – Extindem Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar în învățământul primar, școlile cu risc ridicat primesc granturi pentru intervenții personalizate, mentorat și sprijin. – Consolidăm și extindem Programul național „Masă sănătoasă”, cu prioritate în școlile din comunitățile dezavantajate și în cele cu risc ridicat de absenteism. – În comunitățile cu participare școlară scăzută sau cu risc ridicat de abandon, constituim echipe comunitare integrate de intervenție: mediator școlar, consilier școlar, asistent social, asistent medical comunitar și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. – Dezvoltăm un sistem integrat de date educaționale și de monitorizare longitudinală a traseului elevului/studentului, precum și un „digital twin” al fiecărei unități de învățământ. 16.2 Ținte bugetare explicite pentru educație și cercetare: cheltuielile publice pentru educație cresc gradual către minimum 6% din PIB (15% din bugetul general consolidat), iar cele pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1% din PIB (jumătate din nivelul mediu al UE de 2%) — ambele domenii fiind subfinanțate față de standardele europene — cu traiectorie anuală publică, defalcată pe surse (buget de stat, fonduri europene, privat). 16.3 Reforma curriculară și formarea competențelor de bază: revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, programe naționale pentru literație și numerație, creșterea componentei experimentale și practice (laboratoare, ateliere), integrarea gândirii critice, a educației digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale, programe remediale și de excelență, echilibrarea efectivelor în clase, modernizarea metodelor de predare și formarea profesorilor, consiliere școlară și stare de bine în școală, dezvoltarea accelerată a învățământului tehnologic și dual. – Continuăm reforma curriculară, prin implementarea, monitorizarea și revizuirea periodică a planurilor-cadru și a programelor școlare, cu accent pe formarea celor opt competențe-cheie, reducerea supraîncărcării programelor, aplicarea cunoștințelor în contexte reale.

– Implementăm un program național pentru dezvoltarea competențelor de lectură și înțelegere a textului, prin promovarea lecturii zilnice, facilitarea accesului la carte și resurse digitale și integrarea înțelegerii textului în toate disciplinele. – Creștem componenta experimentală și practică a educației, prin utilizarea efectivă a laboratoarelor de științe, de informatică, a laboratoarelor inteligente și a atelierelor de practică realizate prin investițiile din PNRR. – Integrăm transversal gândirea critică și creativă, alfabetizarea digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale; dezvoltăm strategia națională, cadrul național de referință și ghiduri pentru inteligența artificială în educație. – Pentru elevii cu dificultăți la limba română și la matematică, activitățile remediale devin obligatorii. Pregătim elevii capabili de performanță, consolidăm centrele de excelență. – Extindem consilierea psihopedagogică, prevenim violența, bullyingul, discriminarea și segregarea, promovăm starea de bine în școală. – Implementăm și extindem programul de școli-pilot pentru inovații curriculare. 16.4 Legătura liceu – piața muncii: monitorizarea longitudinală a traseului absolvenților, corelarea ofertei educaționale cu nevoile economiei, stimulente pentru operatorii economici implicați în practică, extinderea învățământului dual, creșterea expunerii elevilor la mediul profesional și universitar, consolidarea orientării școlare și profesionale, promovarea sportului și a educației sociale, parteneriat interinstituțional pentru reintegrarea tinerilor NEET. – Dezvoltăm un mecanism național de monitorizare longitudinală a traseului absolvenților, care să permită, prin interoperabilitatea bazelor de date relevante, urmărirea traseului educațional și profesional pe o perioadă de 5-10 ani după absolvire. Rezultatele vor fi utilizate în evaluarea ARACIP a școlilor. – Corelăm oferta educațională cu nevoile actuale și viitoare ale economiei, prin mecanisme permanente de anticipare a necesarului de competențe și calificări. – Accelerăm dezvoltarea învățământului dual: mai multe calificări, mai multe locuri și mai multe școli implicate. Operaționalizăm campusurile pentru învățământ dual. Creăm un cadru predictibil de facilități pentru companiile care oferă practică, burse și mentori. – Consolidăm orientarea școlară și profesională, din gimnaziu până la finalul liceului. Elevii află din timp oportunitățile din universități, piața muncii și profesiile emergente. – Împreună cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și autoritățile locale, identificăm activ tinerii NEET (Not in Employment, Education or Training) și le oferim pachete integrate de educație, formare profesională, ucenicie și ocupare, în corelare cu Garanția pentru tineret. 16.5 Evaluare obiectivă și standardizată: standarde naționale de evaluare pentru toate ciclurile, platformă digitală națională de evaluare, evaluări standardizate cu rezultate clare pentru elevi și părinți, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, noul bacalaureat din 2030, utilizarea rezultatelor pentru fundamentarea politicilor publice, consolidarea evaluării formative, protejarea autorității profesorului în notare și un „digital twin” al fiecărei școli pentru monitorizarea progresului. – Revizuim Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și admiterea la liceu. Accentul se mută pe înțelegere, gândire critică, aplicarea cunoștințelor și corelarea cu profilul și specializarea pe care elevul dorește să le urmeze în ciclul liceal. Pregătim noul bacalaureat, în formatul aprobat pentru 2030, cu predictibilitate pentru elevi, profesori și părinți.

– Implementăm standarde naționale de evaluare și le corelăm cu sistemul de notare, astfel încât evaluarea să reflecte atât cunoștințele dobândite, cât și capacitatea elevului de a le înțelege și utiliza în contexte diverse. – Dezvoltăm o platformă electronică națională de evaluare și autoevaluare digitală, cu bănci de itemi standardizați și teste interactive, care să permită elevilor și profesorilor evaluarea periodică a nivelului de dobândire a cunoștințelor și de formare a competențelor elevilor. – Dezvoltăm evaluări naționale standardizate pe parcursul ciclurilor de învățământ, cu rezultate individuale ușor de înțeles pentru elevi, părinți și profesori, astfel încât să permită măsurarea progresului educațional și identificarea timpurie a decalajelor de învățare. – Consolidăm evaluarea formativă și interactivă, astfel încât evaluarea curentă să arate ce s-a învățat și care sunt pașii următori. – Promovăm creșterea exigenței și a obiectivității evaluării școlare, prin aplicarea consecventă a standardelor naționale, consolidarea autonomiei și a autorității profesionale a profesorului. – Dezvoltăm un sistem integrat de date educaționale și un „digital twin” pentru fiecare școală. Datele despre participare, parcurs și rezultate permit identificarea timpurie a riscurilor, analiza decalajelor și fundamentarea intervențiilor educaționale. 16.6 Universități performante și accesibile: revizuirea finanțării pe criterii de performanță, susținerea programelor ȘTIM, extinderea programelor „Primul student din familie" și a burselor sociale, sisteme de avertizare timpurie a abandonului universitar, monitorizarea traseului profesional al absolvenților, programe de studii în parteneriat cu mediul de afaceri, internaționalizarea universităților, promovarea eticii, a integrității și a siguranței în mediul academic. – Creștem participarea, echitatea socială și succesul tinerilor în învățământul superior prin implementarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Universitar (PNRAU). Dezvoltăm un mecanism de avertizare timpurie, bazat pe participare și progres academic, extindem sprijinul acordat studenților din medii socioeconomice dezavantajate și operaționalizăm infrastructura dedicată studenților, construită sau modernizată prin PNRR (cămine și cantine studențești, infrastructura sportivă și culturală). – Creștem calitatea, performanța și relevanța socioeconomică a educației universitare, prin creșterea componentei experimentale și practice a educației universitare, utilizarea efectivă a laboratoarelor moderne realizate prin investițiile din PNRR, dezvoltarea gândirii critice și creative, a competențelor digitale și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, promovarea parteneriatului public-privat în orientarea politicilor educaționale, dezvoltarea accelerată a învățământului superior dual, susținerea programelor ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), flexibilizarea traseelor educaționale, monitorizarea traseului absolvenților de facultate timp de 5–10 ani, revizuirea metodologiilor de evaluare externă a calității educației și de finanțare a universităților. – Dezvoltăm procesul de internaționalizare a universităților românești, prin susținerea activității universităților românești în alianțele universitare europene, a programelor de studii integrate internaționale cu diplomă comună, diplomă dublă sau multiplă și a proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare în colaborare cu instituții din străinătate, atragerea tinerilor din străinătate către universitățile românești și simplificarea procedurii de recunoaștere a studiilor realizate în străinătate, susținerea mobilităților internaționale a studenților și a personalului din universitățile românești.

– Promovăm etica, integritatea și siguranța în mediul universitar și de cercetare și aplicăm bunele practici europene. Prevenim și combatem orice formă de hărțuire în mediul universitar și de cercetare. 16.7 Consolidarea carierei didactice și de cercetare: simplificarea și digitalizarea recrutării și mobilității, sprijin și mentorat pentru profesorii și cercetătorii debutanți, stimulente pentru profesorii din mediul rural și disciplinele ȘTIM, consolidarea statutului și autorității profesionale, salarizare predictibilă și actualizarea plății cu ora, regândirea normei didactice, formare inițială și continuă, ajustarea efectivelor de elevi la clasă, profesionalizarea managementului educațional (directori, inspectori) și modernizarea managementului universitar și al institutelor de cercetare; introducerea unei prime de performanță, decisă la nivelul fiecărei școli, care înlocuiește actuala gradație de merit: 10–20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități, acordată pe perioade de 12 sau 24 luni. – Actualizăm plata cu ora, cu aplicare etapizată, în limitele spațiului fiscal. – Regândim norma didactică. Până la 10% din norma didactică de predare – învățare – evaluare poate include activități remediale, pregătire pentru examene și performanță. – Consolidăm statutul, autoritatea și prestigiul profesional al cadrului didactic / cercetătorului, prin recunoașterea rolului său social, protejarea demnității și a autorității sale profesionale și prin asigurarea unui cadru instituțional adecvat pentru exercitarea profesiei. – Simplificăm, optimizăm și modernizăm procesele de recrutare, selecție și mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, prin reducerea birocrației, digitalizarea procedurilor, creșterea transparenței și a predictibilității și consolidarea selecției bazate pe competență și merit profesional. – Sprijinim debutul în cariera didactică și reducerea abandonului profesiei în primii ani, prin reducerea normei didactice de predare – învățare – evaluare în primii 2 ani de activitate, dezvoltarea programelor de mentorat pentru profesorii debutanți și facilitarea integrării în comunitatea profesională a școlii. Operaționalizăm sistemul național de monitorizare a programului de mentorat pentru profesorii debutanți. – Recunoaștem și recompensăm diferențiat performanța în predare, cercetare, inovare, mentorat, transfer de cunoaștere și implicare instituțională și socială. – Creștem atractivitatea carierei universitare și de cercetare, prin sprijinirea debutului în carieră și crearea unor trasee profesionale predictibile pentru tineri. Finanțăm anual minimum 500 de burse de cercetare postdoctorală. Sprijinim anual minimum 300 de noi cadre didactice universitare și cercetători titulari prin programul „Start în cercetare”. – Profesionalizăm managementul școlar. Organizăm concursuri de post pentru directorii și inspectorii școlari, formăm competențe manageriale, evaluăm periodic pe baza unor indicatori măsurabili, dezvoltăm o cultură managerială centrată pe progresul elevilor, calitatea educației și dezvoltarea profesională a personalului. – Modernizăm managementul universitar și al institutelor de cercetare, prin simplificarea, eficientizarea și digitalizarea proceselor administrative, utilizarea sistematică a datelor și indicatorilor de performanță în fundamentarea transparentă a deciziilor, dezvoltarea unei culturi manageriale centrate pe progresul studenților, responsabilitatea socială, calitatea educației și cercetării și dezvoltarea profesională a personalului. – Stimulăm tranziția către un nou model de universitate, în care componenta antreprenorială și orientarea către societate se adaugă sinergiei dintre educație și cercetare ce caracterizează

universitatea modernă de tip humboldtian. Întărim autonomia universitară concomitent cu consolidarea responsabilității publice. 16.8 Asigurarea tuturor drepturilor educaționale pentru minoritățile naționale prin susținerea și dezvoltarea învățământului în limbile minorităților naționale și prin menținerea și aplicarea integrală a prevederilor legale, precum și dezvoltarea acestuia la toate nivelurile, prin formarea cadrelor didactice, asigurarea programelor școlare, a manualelor și a resurselor educaționale proprii, operaționalizarea structurilor de specialitate din cadrul IȘE și CNCE și extinderea învățământului superior în limbile minorităților, inclusiv prin programe cu dublă specializare și specializări noi disponibile în prezent exclusiv în limba română. 16.9 Îmbunătățirea predării limbii române pentru elevii aparținând minorităților naționale, prin programe școlare, metode de predare și evaluare și resurse educaționale adaptate nevoilor lor lingvistice, prin formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și prin implementarea și finanțarea, începând cu anul 2027, a Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, incluzând activități remediale, programe intensive, tabere de învățare și resurse educaționale digitale. Susținerea accesului la educație al elevilor, studenților și cadrelor didactice români din diaspora și al românilor de pretutindeni, prin burse și facilități de cazare și transport, extinderea cursurilor de limba română, școlilor de vară și resurselor digitale pentru copiii români din diaspora. 16.10 Sustenabilitate PNRR și debirocratizare: continuarea și operaționalizarea investițiilor PNRR (campusuri duale, școli, creșe, laboratoare, cămine, cantine, PNRAS), implementarea integrală a Sistemului Integrat de Management al Informațiilor în Educație (SIMIE), interoperabilitatea bazelor de date din educație cu administrația publică, simplificarea proceselor administrative înainte de digitalizare, reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP. – Monitorizăm gradul de utilizare a infrastructurii, a echipamentelor, a laboratoarelor și a resurselor digitale finanțate prin PNRR. Finalizăm, din surse naționale și europene, investițiile începute. – Continuăm, din Programul Educație și Ocupare 2021–2027 și de la bugetul de stat, intervențiile care și-au dovedit eficacitatea. – Revizuim și simplificăm procesele administrative înainte de transpunerea acestora în format digital, prin eliminarea unor etape, avize, documente și raportări mai puțin relevante, astfel încât digitalizarea să nu reprezinte transferarea birocrației de pe hârtie în format electronic. – Finalizăm SIMIE, cu toate componentele sale: registrul unităților de învățământ, managementul elevilor și al personalului, catalogul electronic și gestionarea examenelor. – Reorganizăm inspectoratele școlare, în vederea eficientizării, a descentralizării și a debirocratizării activității de management școlar, precum și pentru un nivel mai ridicat de sprijin pentru școli. Reformăm Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Continuăm reforma guvernanței MEC, în linie cu procesul de aderare a României la OCDE. 16.11 Consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare, dezvoltarea infrastructurilor de cercetare de interes internațional, dezvoltarea unității centrale pentru inovare, reducerea fragmentării sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, revizuirea metodologiilor și a standardelor de evaluare a cercetării, dezvoltarea diplomației științifice. – Susținem și dezvoltăm infrastructuri de cercetare de interes internațional, precum Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics, Platforma națională de Tehnologii și Semiconductori, Hub-ul

Român de Hidrogen, Hub-ul Român de Inteligență Artificială și DANUBIUS-RO (finanțate prin fonduri structurale europene) și facilităm integrarea lor în Consorții pentru Infrastructuri Europene de Cercetare (ERIC). – Reducem fragmentarea sistemului public de cercetare și creștem masa critică și performanța organizațiilor de cercetare, inclusiv prin evaluarea organizațiilor de cercetare și eficientizarea activității acestora în acord cu rezultatele evaluării, susținem parteneriatele între organizațiile de cercetare pentru crearea de poli de excelență în jurul unei agende comune de cercetare (finanțarea și extinderea programului Centre de Excelență), stimulăm companiile să își înființeze divizii de cercetare-dezvoltare în România, prin facilități fiscale. – Creștem gradul de corelare dintre activită țile de cercetare, dezvoltare și inovare române ști și nevoile actuale ale societă ții și economiei române ști printr-o abordare descentralizată și participativă de tip Quadruple Helix, susținerea activității clusterelor regionale inovative și a parcurilor științifice și tehnologice, dezvoltarea Unității Centrale pentru Inovare, apel deschis continuu pentru proiecte de transfer tehnologic în parteneriat public-privat, asigurarea accesului la finanțare publică și facilități fiscale pentru companii spin-off. – Dezvoltăm diplomația științifică și tehnologică a României, pentru atragerea parteneriatelor, a specialiștilor, a proiectelor și a investițiilor internaționale în cercetare și inovare. Dezvoltăm parteneriate strategice bilaterale în domeniul CDI.