22. Sustenabilitatea bugetară

România dispune de un imens potențial pentru a se dezvolta durabil și competitiv în contextul transformărilor economice globale. Cu oportunități fără precedent oferite de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fonduri structurale europene, România poate face un salt semnificativ în modernizarea infrastructurii, tranziția energetică, digitalizare și consolidarea sistemelor de sănătate și educație. Aceste resurse oferă o șansă unică pentru investiții strategice care să pună bazele unei economii verzi și reziliente, orientate spre viitor. Creșterea economică trebuie însă distribuită astfel încât să beneficieze toate zonele țării și toate categoriile sociale. Diferențele mari de dezvoltare între regiuni, între urban și rural, și inegalitățile sociale înseamnă că o parte importantă a populației a rămas în urmă. Lipsa unor investiții echitabile și bine direcționate poate adânci aceste disparități, împiedicând un progres uniform la nivel național. Schimbările rapide din economia globală și europeană impun și riscuri considerabile. Dacă România nu reușește să valorifice aceste fonduri și să implementeze reformele necesare, există pericolul de a rămâne în urmă față de alte state europene, consolidând decalajele economice și sociale. Fără investiții sustenabile în prezent, prosperitatea de mâine rămâne o promisiune neîmplinită. Acest capitol propune măsuri concrete care să valorifice aceste oportunități, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și echitabilă pentru toți cetățenii. Situația fiscal-bugetară a României este deosebit de tensionată, cu un deficit public care se estimează că va ajunge la 8% până la sfârșitul anului, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, și la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii, exceptând anul 2020. Deși datoria publică rămâne sub media europeană, România se confruntă cu presiuni mari pentru consolidarea fiscală, fiind sub supravegherea procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene începând cu anul 2020. În plus, este nevoie de alinierea la noile cerințe ale cadrului de guvernanță economică europeană. Totuși, în fața acestor constrângeri, există o cerință critică de a crește investițiile în domenii esențiale, precum sănătatea, educația și infrastructura, și de a asigura o redistribuire economică echitabilă. Cu cheltuieli publice printre cele mai scăzute din UE, România se confruntă, de asemenea, cu o problemă majoră de venituri fiscale, care sunt mult sub media europeană. Aceasta indică faptul că nu nivelul cheltuielilor este prea ridicat, ci că veniturile guvernamentale sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare. Într-un context marcat de inegalitatea veniturilor și averii, tranziția energetică, schimbările demografice și emigrarea, România are nevoie de o creștere substanțială a veniturilor fiscale printr-o reformă fiscală cuprinzătoare, care să îmbunătățească colectarea taxelor și să extindă baza de impozitare.