România firescul excelenței. Program prezidențial Daniel Funeriu 2025

https://www.funeriu.ro/programul-meu-prezidential-pentru-relatia-cu-republica-moldova/

Programul meu prezidențial pentru relația cu Republica Moldova

Propunerile candidaturii mele la prezidențiale pentru politica față de Republica Moldova:

România trebuie să-și maturizeze politica externă față de Republica Moldova. Trebuie să trecem, gradual, de la o politică axată pe „ajutorarea” Republicii Moldova, la o politică de „dezvoltare comună” cu Republica Moldova. Este greșită abordarea politicienilor români prin care tratează Republica Moldova ca „fratele nostru mai mic”. După mulți ani petrecuți la Chișinău, locuind pe Strada Armenească și cu fiul la școală la Chișinău, afirm că în multe domenii Republica Moldova e „fratele nostru mai deștept”.

Programul meu prezidențial pentru relația cu Republica Moldova:

1)    Înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui „unionism al politicilor”, care să traducă unitatea de limbă, cultură și istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educație și cultură, până la dezvoltare regională și energie, trecând prin infrastructură și stimularea antreprenoriatului.

2)    Profilarea Țării noastre, în UE și NATO, drept expertul prin excelență în toate problematicile privind Republica Moldova și ocuparea, în aparatele celor două organizații, a pozițiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chișinăul.

3)    Crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România și Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic și de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înființarea de catedre de limba română în mari universități din întreaga lume.

4)    Transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înțeles ca instrument al ambelor țări de promovare în comun a culturii românești.

5)    Înlocuirea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorții universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universități românești prestigioase.

Concret și imediat mă angajez să fac astfel încât:

1)    România să finalizeze modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a nu mai avea cozi la frontieră (anual se pierd milioane de ore prin așteptare nejustificată la frontieră).

2)    România trebuie -și o voi face- să accelereze deciziile politice de la Bruxelles pentru a accelera aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Asta va GARANTA securitatea Republicii Moldova. Când atacurile hibride ale Moscovei în Republica Moldova arată ca un „submarin”, nu tragi în el cu scobitori: iei măsuri politice puternice, iar accelerarea aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova e una din aceste decizii curajoase și vizionare.

#funeriu2025

PS: în mod evident Nicușor Dan, Elena Lasconi și Crin Antonescu copiază toate ideile mele. Le dau voie să le preia, dar cu menționarea explicită a sursei. Ceva de genul: „așa cum a propus Daniel Funeriu, și eu propun să…”.

În 2015, alături de un om dârz

Leave a Reply Cancel reply

https://www.funeriu.ro/guvernare-si-stat/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/STAT-ETIC-1MIN.mp4

REFONDAREA STATULUI PRIN ETICĂ: Statul trebuie să spună adevărul

Un stat etic – fundamentul unui nou contract social

Azi, Statul Român dirijează și conduce viețile oamenilor într-o măsură mult exagerată față de nivelul de libertate dorit de noi toți. De aceea Statul Român trebuie refondat, iar aceste alegeri prezidențiale sunt momentul bun pentru a o face.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 ne arată clar că Statul Român nu mai e capabil să garanteze siguranța cetățenilor săi, încercați de pandemie, agresiunea Rusiei în Ucraina, inflație și depopularea țării, ne mai arată că statul a ronțăit prea mult din libertatea românilor de a controla deciziile statului și nu mai e capabil să ne ofere certitudinea apartenenței la o națiune puternică și unită. 

Siguranța, controlul vostru asupra statului, certitudinea apartenenței la o națiune puternică sunt cele trei elemente cheie pe care le propun.

Toate acestea pentru că Statul Român a pierdut busola eticii, busola moralității, busola dreptății și busola, mai ales, busola adevărului.

România are potențialul de a fi o țară bogată, mare și relevantă, cu PIB de 1000 de miliarde de euro (azi suntem la 350 de miliarde), dar Statul Român își tratează cetățenii -creatorii de bogăție materială și spirituală- ca un stat mic, cu PIB de 100 de miliarde de euro. De aceea e momentul ca noi, aici, acasă și acum, să gândim și să acționăm pentru a face România mare și puternică.

Refondarea statului trebuie făcută pe baza adevărului. Din adevăr trebuie să izvorască o justiție care să servească oamenii și o interacțiune a lor cu statul care să le ofere certitudinea că vocea lor contează. De aceea propun, în acest capitol fondator al programului meu prezidențial, ideile fondatoare ale unui stat etic, care nu-și minte cetățeanul, un stat just și eficient în comunicarea cu oamenii.

1. Statul ca sursă de moralitate

Statul trebuie să fie, înainte de toate, oglinda valorilor în care trăim. Statul trebuie să fie un izvor etic, un izvor al bunului simț, nu doar un administrator de politici publice. De la stat pornește moralitatea unei societăți – fie una sănătoasă, fie una coruptă.

2. Relația dintre cetățeni reflectă comportamentul statului

Dacă statul minte, abuzează și încalcă demnitatea cetățeanului, societatea va deveni coruptă iar relațiile dintre oameni se vor strica. Tot așa cum peștele de la cap se strică, relațiile dintre români se strică de la conducători. Un stat care nu respectă cetățeanul nu poate cere respect. Un stat care tratează oamenii cu suspiciune nu poate construi încredere. Gradul uriaș de neîncredere din societatea românească provine dintr-un adevăr simplu: statul nu are încredere în propriii cetățeni. Ne tratează ca pe potențiali delicvenți, nu ca pe oameni cinstiți.

3. Fiecare decizie publică transmite un mesaj etic

Modul în care statul reglementează, comunică și acționează transmite valori. Astăzi, guvernările sunt obsedate de calcule electorale, dar ignoră întrebarea fundamentală:

„Ce mesaj moral transmitem oamenilor prin fiecare decizie?”

Când ridici taxele fără să îmbunătățești serviciile, când acorzi privilegii nemeritate, când tolerezi doctoratele plagiate sau hăituiești disproporționat oameni fără apărare, transmiți dispreț, inechitate și lipsă de onoare. Statul în fruntea căruia îndrăznesc să vă cer încrederea să ajung nu va accepta aceste lucruri.

4. Adevărul – temelia unei societăți sănătoase

Voi spune adevărul – tot adevărul – despre anularea alegerilor din 2024, în primele 30 de zile de mandat. Nu pentru istorie, nu din calcul politic. Ci pentru că doar adevărul vindecă o națiune rănită și divizată.

Adevărul spus – despre mineriade, despre abuzuri, despre eșecuri – este condiția însănătoșirii noastre colective.

5. „Adevărul vă va elibera”

Isus Hristos spune: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera.”

Acest principiu este valabil și în politică. Adevărul spus eliberează, vindecă, așază lucrurile în ordine. Nu trebuie să fii credincios ca să recunoști forța adevărului. Eu cred în adevăr și voi construi un stat care spune adevărul – chiar și când doare. Nu promit miracole rapide, dar direcția va fi clară încă din prima zi: cinste, adevăr, responsabilitate. Așa cum scrie în Tratatul privitor la Uniunea Europeană, avem obligația să ne „INSPIRĂM din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, precum și libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept”.

6. Refondarea statului începe cu reforma morală

Refondarea statului, necesară azi, nu înseamnă doar concedieri de funcționari, reduceri bugetare sau implementarea PNRR. Acestea sunt necesare, dar nu suficiente. Refondarea statului are sens doar dacă este construită pe valori etice solide. Fără cinste, adevăr și respect pentru cetățean, orice reformă va eșua. Cinste, adevăr, respect e mesajul pe care statul îl va da oamenilor cu mine ca președinte.

7. Nimeni nu vorbește despre reforma morală a statului

Niciun contracandidat nu abordează frontal această problemă. Poate ei nu o văd. Poate ei nu o simt. Poate ei nu îndrăznesc. Poate lor nu le dă mâna să vorbească, pentru că sunt prizonierii unor grupuri. Eu o spun clar: fără etică, statul nu mai are legitimitate.

8. Voi gândi ca cetățean, nu ca șef

Ca președinte, nu voi fi un conducător care va privi de sus, ci voi fi primul supus legilor țării.

Voi cântări fiecare decizie cu cântarul omului simplu.

Dacă promovează cinstea și responsabilitatea, o voi susține.

Dacă transmite un mesaj moral greșit, o voi bloca.

Pentru că un stat care-și servește cetățenii, ghidat de busola noastră morală nu poate fi înfrânt niciodată.

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/JUSTITIE_30SEC.mp4

JUSTIȚIA: România dreaptă, ca fundament al unui stat etic

Premiză

În ciuda progreselor din ultimii ani, sistemul de justiție din România continuă să fie inaccesibil multora, mai ales celor fără resurse financiare. Oamenii care au drepturi prevazute in felurite legi se afla adesea in imposibilitatea de a le exercita in practica, iar sistemul judiciar nu e perceput ca un mecanism de incredere care sa rezolve aceste probleme.  In plus, instanțele și parchetele se confruntă cu o criză acută de personal. Promovările „pe loc” și faptul ca multi magistrati indeplinesc deja conditiile de pensionare (magistratii se pot pensiona dupa doar 25 de ani de vechime, fara a exista si o conditie corelativa de atingere a unei varste pentru pensionare) sunt doar câteva dintre problemele majore ale sistemului. Impunitatea magistraților și centralizarea puterii la vârful instanțelor si parchetelor amplifică aceste dezechilibre. E nevoie de reforme urgente pentru a reconstrui încrederea în sistemul judiciar și a-l face accesibil tuturor cetățenilor.

Obiectivul I: Acces mărit la dreptate, care să nu depindă de banii fiecăruia

Măsuri concrete:

Implementarea unui sistem național de asistență juridică gratuită, disponibil pentru persoanele cu venituri mici și medii, care să ofere consultanță juridică în orice moment al procedurilor legale, indiferent daca ele se desfasoara in fata administratiei sau a organelor judiciare.

Subvenționarea costurilor procesuale pentru persoanele cu venituri reduse, printr-un fond special creat la nivelul Ministerului Justiției.

Digitalizarea completă a instanțelor și parchetelor pentru a reduce costurile și durata al proceselor. Se vor implementa platforme online pentru depunerea documentelor, accesul la dosare și desfășurarea ședințelor de judecată, acolo unde este posibil.

Reducerea taxelor judiciare pentru proceduri standard, cu excepția cazurilor de mare complexitate, pentru a le face accesibile și celor cu resurse mai limitate.

Obiectivul II: Politică de resurse umane bazată pe merit și eficiență

Măsuri concrete:

Reformarea procesului de selecție și promovare a magistraților, implementând un sistem bazat exclusiv pe evaluări obiective și transparente de performanță. Toate posturile vacante – de executie si de conducere – vor fi ocupate pe baza unui concurs public deschis.

Eficientizarea unui sistem de evaluare periodică a magistraților pe baza competenței profesionale și integrității, cu sancțiuni clare pentru performanțele slabe sau comportamentele neetice.

Crearea unui program de formare continuă pentru judecători și procurori, care să includă cursuri de actualizare legislativă și management al instanțelor. Acest program va fi obligatoriu și va include evaluări anuale.

Atragerea tinerelor talente în sistemul judiciar prin burse pentru studii de drept, stagii de pregătire în cadrul instanțelor și a parchetelor, și prin crearea unui cadru stimulativ pentru tinerii avocați sau magistrați.

Obiectivul III: Eliminarea impunității de facto a magistraților prin aducerea corupției judiciare la DNA

Măsuri concrete:

Crearea unei unități speciale în cadrul DNA pentru investigarea actelor de corupție comise de magistrați, cu competente exclusive în investigarea plângerilor împotriva acestora.

Obiectivul IV: Cooperare internațională sporită, în vederea concentrării pe corupție, trafic de ființe, trafic de droguri și aducerea în țară a celor condamnați

Măsuri concrete:

Consolidarea parteneriatelor internaționale cu instituții precum Interpol și Europol, pentru a facilita schimbul de informații și colaborarea transfrontalieră în combaterea crimei organizate.

Îmbunătățirea procedurilor de extrădare și colaborare judiciară internațională, pentru a aduce în țară persoanele condamnate sau suspecte de fapte grave, care se află în afaceri internaționale.

Participarea activă la programe internaționale de prevenire a traficului de persoane și droguri, pentru a proteja cetățenii români și a combate rețelele internaționale de criminalitate organizată.

Implementarea unui sistem de urmărire a fugitivilor internaționali, printr-o colaborare directă cu autoritățile de profil din alte state.

Decalogul Justiției

Egalitatea în fața legii: Orice cetățean are dreptul de a beneficia de aceleași condiții și proceduri judiciare, indiferent de resursele financiare.

Transparența completă: Toate actele procesuale și administrative vor fi transparente, pentru ca cetățenii să aibă acces ușor la informațiile legale.

Integritatea magistraților: Magistrații trebuie să fie exemple de onestitate, fără să fie influențați de presiuni externe sau interese personale.

Accesul rapid la justiție: Fiecare cetățean trebuie să poată rezolva disputele în mod eficient și rapid, fără a fi nevoie să suporte costuri financiare excesive.

Combaterea corupției în sistemul judiciar: Corupția nu va fi tolerată în sistemul de justiție, iar cei vinovați de astfel de fapte vor fi sancționați sever.

Respectul drepturilor fundamentale: Fiecare proces va respecta drepturile fundamentale ale părților implicate, inclusiv dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.

Reformarea permanentă a sistemului judiciar: Justiția va fi în continuă reformă, pentru a se adapta la schimbările sociale și economice ale societății.

Protecția victimelor: Victimele infracțiunilor vor beneficia de protecție și sprijin în fața autorităților, inclusiv în cazul violenței domestice și traficului de persoane.

Încredere publică în sistemul judiciar: Justiția va lucra pentru a construi și menține încrederea publicului, printr-o administrare corectă și imparțială a legii.

Colaborarea internațională: România va colabora activ cu alte state și organizații internaționale pentru a combate crimele transfrontaliere, inclusiv corupția, traficul de ființe și droguri.

DIGITALIZAREA, TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI, INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ: România eficientă, digitalizarea ca mijloc de comunicare transparent între cetățean și stat

Premiză

Deși România are un sector al tehnologiei informației foarte bine dezvoltat și cu un potențial important, el este încă mult prea focalizat pe servicii de outsourcing. Gradul de digitalizare al serviciilor publice și al întreprinderilor mici și mijlocii este încă mult prea redus. Inteligența artificială are potențialul de a genera schimbări socio-economice importante, iar România trebuie să se poziționeze pentru a fi un beneficiar al acestor schimbări. România va fi un avocat al inovării și libertății, nu al reglementărilor care încorsetează.

Obiectiv I: Susținerea sectorului tehnologiei informației

Creșterea intensității și profesionalismului sprijinului pe care Ministerul de Externe îl acordă firmelor de tehnologia informației pentru accesul pe piețele externe, atât cele occidentale cât și cele din țări în plină dezvoltare din zone cum ar fi Africa sau Asia.

Eliminarea constrângerilor birocratice inutile din programele de sprijin a inovării, finanțate din fonduri publice, structurale sau PNRR, care duc în prezent la un grad mare de ineficiență a acestor programe. Adaptarea acestora pentru a sprijini în mod real inovarea bazată pe tehnologie, inclusiv în domeniul tehnologiei informațiilor și inteligenței artificiale.

Obiectiv II: Creșterea gradului de digitalizare al serviciilor publice și al întreprinderilor mici și mijlocii

Adoptarea bunelor practici ale unor țări cum ar fi Estonia, care au un grad semnificativ mai bun de digitalizare al serviciilor publice decât România. Asigurarea unei competiții reale în licitațiile publice pentru servicii de digitalizare, astfel încât cele mai competente companii românești din domeniu să poată participa la aceste licitații;

Asigurarea continuității funcționării Hub-urilor de Inovare Digitală, prin alocarea de fonduri publice în complementaritate cu fondurile europene existente, pentru a crește gradul de digitalizare al IMMurilor, condiție necesară pentru ca acestea să poată adopta cu succes tehnologiile de inteligență artificială;

Obiectiv III: România trebuie să devină un beneficiar, nu un perdant, ar transformărilor generate de inteligența artificială (IA)

Asigurarea, prin instrumentul de trimitere spre reexaminare în parlament a legilor trimise spre promulgare, că legislația română creează un mediu propice și predictibil pentru întreprinzători și pentru dezvoltarea firmelor, inclusiv celor din tehnologia informațiilor și inteligență artificială;

Poziționarea României, atât prin ceea ce oferă în mod real întreprinzătorilor din IA, cât și prin campanii derulate de Ministerul de Externe, ca un loc propice pentru startup-urile de IA, inclusiv cele care se refugiază din SUA în Europa ca urmare a instabilității generate de președintele Trump;

Susținerea activă de către diplomația românească a eforturilor de dereglementare de la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în domeniul IA și al domeniilor care afectează mediul de afaceri;

Sprijinirea firmelor românești din domeniul roboticii inteligente (inclusiv cele care dezvoltă drone) sau al cibersecurității bazate pe IA, în contextul creșterii alocărilor bugetare europene pentru domeniul apărării;

https://www.funeriu.ro/externe/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/EXTERNE_30SEC.mp4

EXTERNE: România respectată, România influentă

Obiective fundamentale și măsuri pentru o nouă politică externă, de securitate și apărare a României

Premiză

România este un stat membru al UE și NATO plasat în contact imediat cu surse de tensiuni geopolitice cronice și obligat să utilizeze responsabil instrumentele tradiționale de politică externă și să creeze altele noi. Politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995. E momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României.

Obiectivul I: Consolidarea poziției strategice a Țării, prin următoarele Măsuri:

Capitalizarea optimă a relației strategice cu SUA pentru transformarea României, după modelul Japoniei și Coreei de Sud, în statul cel mai puternic și mai prosper din regiunea Balcanilor și a Mării Negre.

Profilarea graduală a Țării noastre, cu precădere în dialog cu aliații fundamentali, drept un broker de pace, adică un contributor direct și creativ la regăsirea echilibrelor geopolitice afectate de conflictele în curs sau potențiale.

Aprofundarea actualelor alianțe ale României cu partenerii strategici din UE și NATO, prin alinierea acestor parteneriate la interesele comune din zona extinsă a Mării Negre.

Participarea deplină a României la formularea adaptată a politicii de securitate și apărare a UE, într-o viziune complementară cu NATO, și la amplificarea și consolidarea unei industrii europene de apărare, la care țara noastră să participe prin platformele productive proprii.

Creșterea prestigiului internațional al României, prin coerență, credibilitate și predictibilitate a politicii noastre externe, de securitate și apărare, dar și prin aplicarea sistematică a unei strategii de diplomație culturală, executată, sub ghidajul Ministerului de Externe, de către Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Institutul Limbii Române, asociate MAE printr-un protocol interinstituțional multianual.

Obiectivul II: Maturizarea politicii externe față de Republica Moldova, prin următoarele Măsuri:

Înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui „unionism al politicilor”, care să traducă unitatea de limbă, cultură și istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educație și cultură, până la dezvoltare regională și energie, trecând prin infrastructură și stimularea antreprenoriatului.

Sincronizarea politicilor noastre monetare în vederea posibilei adoptări în comun, la momentul potrivit, a monedei euro. Aprofundarea integrării spațiilor economice ale celor două țări, prin consolidarea statutului României ca principal investitor în Republica Moldova, prin deschiderea graduală a accesului companiilor mixte la serviciile publice de garantare și regarantare a investițiilor și la programe dedicate de stimulare a creării de firme noi (Start-up Nation “Ștefan cel Mare”) și prin invitarea Republicii Moldova să devină acționar al Băncii de Investiții și Dezvoltare, recent creată.

Profilarea Țării noastre, în UE și NATO, drept expertul prin excelență în toate problematicile privind Republica Moldova și ocuparea, în aparatele celor două organizații, a pozițiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chișinăul.

Crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România și Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic și de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înființarea de catedre de limba română în mari universități din întreaga lume.

Transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înțeles ca instrument al ambelor țări de promovare în comun a culturii românești.

Înlocuirea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorții universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universități românești prestigioase etc.

Obiectivul III: Amplificarea și intensificarea razei de proiecție a intereselor naționale, prin următoarele Măsuri:

Ocuparea în structurile UE și NATO a unor poziții corespondente cu statutul Țării noastre și utilizarea acestor funcții pentru modelarea politicilor aliate și europene în funcție de experiența și așteptările României.

Definirea de către MAE și confirmarea în CSAT a unor strategii regionale pe 10 ani, cu precădere pentru regiunile Balcanilor, zonei extinse a Caucazului și Asiei Centrale, Africii Subsahariene, Asiei de Sud-Est și Americii Latine, înțelese ca arii de proiecție naturală sau tradițională a intereselor și influenței noastre, printr-un set integrat de politici, finanțat corespunzător.

Consolidarea aparatului diplomatic al Țării noastre, inclusiv prin redeschiderea unor misiuni diplomatice și consulare, prin motivarea adițională a diplomaților aflați la misiune în spații de interes prioritar și prin prioritizarea diplomației economice, înțeleasă ca sursă de producere de PIB național în afara Țării.

Optimizarea activității MAE prin deblocarea plafonării de facto a finanțării anuale de la bugetul de stat, creșterea numărului de diplomați, în special în domeniul consular, implementarea strategiei existente de ierarhizare a misiunilor diplomatice și motivarea adițională a personalului MAE care optează pentru misiuni în spații importante dar dificile.

Amplificarea exponențială a numărului de burse universitare dedicate spațiilor de interes politic și economic privilegiat pentru România și transformarea acestor instrumente academice în investiții pe termen lung și, deopotrivă, în mijloace de a stimula o migrație a creierelor către România.

Obiectivul IV: Creșterea capacității diplomației române de a servi interesele exportatorilor și investitorilor români, prin următoarele Măsuri:

Definirea de către Președintele României a diplomației economice drept obiectiv fundamental al oricărui ambasador, pe baza unei strategii specifice validate înainte de plecarea la post și a unor planuri anuale de acțiuni supuse unui control de execuție.

Echilibrarea logicii eminamente politice a Reuniunii Anuale a Diplomației Române prin introducerea în programul evenimentului a unor acțiuni relevante de natură economică, organizate împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României și cu asociațiile antreprenoriale din domeniile strategice ale Țării noastre.

Realizarea unor vizite externe a Președintelui României cu precădere împreună cu misiuni economice și includerea sistematică în programul acestor vizite a unor forumuri de afaceri.

Creșterea numărului de atașați economici, astfel încât în spații de importanță fundamentală pentru România să funcționeze birouri economice cu personal multiplu iar în țările cu potențial să existe cel puțin un asemenea post.

Obiectivul V: Ameliorarea capacității diplomației române de a sprijini interesele diasporei românești, prin următoarele Măsuri:

Extinderea rețelei consulatelor de carieră ale României, proporțional cu amploarea diasporei românești.

Amplificarea numărului școlilor publice sau a altor instituții unde se predă limba română și cultura Țării noastre, prin acorduri bilaterale cu statele care beneficiază de prezență românească semnificativă și prin stimularea în continuare, inclusiv prin finanțare de la bugetul de stat, a implicării în acest domeniu a bisericilor și a altor forme asociative românești prezente în diaspora.

Stimularea spiritului antreprenorial al diasporei românești prin programe dedicate creării de noi afaceri în România a celor mai ingenioși dintre românii care trăiesc în afara țării.

Sprijinirea candidaturii membrilor diasporei la poziții politice sau administrative în țările unde trăiesc, prin organizarea de evenimente de pregătire în domenii specifice, precum comunicare politică, gestiunea unei campanii electorale etc.

Decalog de politică externă

România nu are încă politica externă pe care o merită cetățenii ei cei mai activi și cei mai ambițioși. După trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puțin decât ar putea și ar trebui să fie.

Din acest motiv, voi cere tuturor angajaților Ministerului Afacerilor Externe, de la ministru până la cel mai tânăr atașat diplomatic, să ducă la îndeplinire câteva obiective foarte clare:

Să aducă politica externă a României la nivelul de performanță al economiei naționale. În absolut necesar ca diplomația noastră trebuie să se pună în serviciul expansiunii internaționale a companiilor românești.

Să trateze diaspora noastră ca parte integrantă a națiunii române, protejându-i drepturile și sprijinind, unde și când va fi cazul, procesul de repatriere a celor care doresc să revină în România.

Să aducă relația economică cu SUA la nivelul raporturilor noastre politice și din domeniul securității, promovând Statele Unite ca principal investitor străin în România, cu precădere în domeniul tehnologiilor de vârf.

Să facă din Republica Moldova o prioritate, oriunde ar servi România ca diplomați. Republica Moldova trebuie adusă rapid la același nivel de dezvoltare și prosperitate ca România, activând toate instrumentele de sprijin românești și europene disponibile.

Să crească exponențial influența României în vecinătate. Țara noastră este azi economia cea mai importantă din regiunea sa geografică și, prin urmare, trebuie să devină statul cel mai relevant din Europa de Sud-Est, de la Dunăre la Egee, și de la Marea Neagră la Marea Adriatică.

Să contracareze influența nocivă a Rusiei, în toate spațiile de interes pentru noi și aliații noștri, și să aducă o contribuție relevantă la găsirea unei păci juste și durabile a războiului din Ucraina. În egală măsură, să asigure participarea țării noastre la procesul de reconstrucție și de consolidare democratică a Ucrainei, pe măsura efortului de sprijin făcut de România de la începutul invaziei ruse.

Să contribuie la definirea viitorului Uniunii Europene, înțeleasă ca un pol geopolitic autonom și ca o sursă de standarde economice, sociale și politice pentru întreaga lume. UE se găsește azi la o răscruce, iar România are vocația și răspunderea de a contribui la reprofilarea globală a Europei.

În interiorul NATO, să devină un stâlp al securității euroatlantice, un bastion al contracarării revizionismului rusesc și un producător relevant de arme și de soluții de securitate.

Să revină, cu un activism regăsit, în spațiile de prezență și influență tradiționale ale României: Orientul Mijlociu, Magreb și Africa. Intensificând politica de burse, dinamizând exporturile și consolidând investițiile noastre în regiune, România trebuie să își refacă rețelele de prestigiu și influență din aceste spații.

Să beneficieze, prin parteneriatele strategice existente și prin unele noi, de ponderea economică și de relevanța economică sporită ale Asiei și Americii Latine, înțelese în egală măsură ca piețe de expansiune pentru companiile noastre și ca surse de investiții străine în România.

https://www.funeriu.ro/aparare/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/ARMATA_1MIN.mp4

APĂRARE: România sigură, România capabilă

Obiective fundamentale și măsuri pentru o nouă politică națională de apărare și securitate

Premiză

În mandatul meu România nu va fi nicio secundă în situația veunui conflict armat. Garantez pacea României. Pentru aceasta, într-un context geopolitic profund deteriorat, România are responsabilitatea de a-și asuma rolul de garant regional al securității și de a se transforma într-un stat cu o capacitate reală de descurajare și răspuns militar, proporțională cu amenințările și cu statutul său de membru UE și NATO.

Obiectivul I: Reformarea profundă a Armatei Române și asigurarea capacității de luptă reale, prin următoarele Măsuri:

Operaționalizarea rapidă a unei noi arhitecturi de planificare strategică, condusă de CSAT, care să definească prioritățile de dezvoltare militară ale României în context aliat și național.

Eliminarea blocajelor birocratice în dotarea forțelor armate, printr-o procedură specială de achiziții strategice, supravegheată direct de CSAT.

Adaptarea structurii de forțe la realitățile războiului modern: investiții în capacități de luptă aeriană, navală și cibernetică, cu accent pe interoperabilitate NATO.

Creșterea efectivelor armatei printr-un program național de atragere a tinerilor, cu beneficii educaționale, profesionale și financiare competitive.

Punerea în practică a Art 118, alin 2, din Constituția României, privitor la pregătirea populației, a economiei și teritoriului pentru apărare, printr-un nou sistem de formare.

Obiectivul II: Dezvoltarea unei industrii de apărare naționale moderne, competitive și integrate în rețelele europene și NATO, prin următoarele Măsuri:

Crearea unui consorțiu național de industrie de apărare, cu participarea companiilor de stat, a sectorului privat și a investitorilor strategici străini.

Introducerea conceptului de „companie strategică”, care să beneficieze de sprijin guvernamental în cercetare, dezvoltare și export.

Redefinirea rolului Romarm: transformarea în platformă de integrare de tehnologii militare avansate, în parteneriat cu institute de cercetare și universități tehnice.

Atragerea marilor producători occidentali în proiecte comune de producție pe teritoriul României, cu transfer real de tehnologie.

Alinierea la inițiativele europene de apărare (EDF, PESCO) prin propunerea unor proiecte lider de către România în domenii unde avem tradiție sau potențial (dronistică, muniție, sisteme de comandă-control).

Obiectivul III: Creșterea capacității de reacție în situații de criză și întărirea protecției populației prin următoarele Măsuri:

Modernizarea infrastructurii critice de apărare civilă și militară – baze, depozite, spitale militare, adăposturi.

Crearea unei rețele naționale de protecție civilă integrată, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru reacție rapidă la dezastre naturale sau atacuri hibride.

Elaborarea unui plan de comunicare strategică în situații de criză, cu instruirea publicului pentru scenarii de urgență.

Înființarea unui comandament național de reziliență, care să coordoneze politicile publice în fața amenințărilor neconvenționale (cibernetice, biologice, energetice).

Reformarea sistemului de mobilizare generală, cu accent pe claritate legislativă și colaborare între armată, guvern și industrie.

Obiectivul IV: Profesionalizarea și motivarea resursei umane din domeniul apărării prin următoarele Măsuri:

Crearea unui sistem de carieră atractiv pentru militari și civili, cu rute profesionale competitive și predictibile.

Majorarea salariilor și beneficiilor pentru personalul din structurile operative și din zonele de risc, cu accent pe merit și competență.

Introducerea unui sistem unificat de evaluare a performanței, pentru promovare meritocratică și eliminarea stagnării în funcții.

Realizarea unui program național de educație militară în licee și universități, voluntar, cu rol de familiarizare a tinerilor cu valorile apărării.

Dezvoltarea unui centru național de excelență în leadership militar, în parteneriat cu NATO și aliații regionali.

Obiectivul V: Consolidarea poziției României în arhitectura de apărare NATO și noua dinamică europeană de apărare prin următoarele Măsuri:

Creșterea contribuției României la misiunile NATO și UE, în special în regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest.

Propunerea în cadrul NATO a unei inițiative pentru apărarea consolidată a flancului estic, cu România ca punct de sprijin principal.

Atragerea pe teritoriul național a unor facilități strategice suplimentare NATO (comandamente, baze logistice, centre de pregătire).

Participarea activă la formularea Strategiei de Securitate Europeană, cu obiectivul de a menține complementaritatea NATO-UE.

Construirea unei capacități autonome românești de analiză strategică, care să ofere expertiză decidenților civili și militari din România și din cadrul alianțelor.

Decalog de apărare

România are nevoie urgentă de o politică de apărare adaptată realităților secolului XXI. Din acest motiv, ca Președinte al României, voi cere tuturor responsabililor din domeniul apărării următoarele:

Să pregătească România pentru orice tip de conflict: convențional, cibernetic, hibrid.

Să creeze o armată capabilă să descurajeze, nu doar să reacționeze.

Să trateze industria de apărare ca pe un motor economic și strategic al Țării.

Să redevină armata o școală de caracter și competență, cu atractivitate pentru tineri.

Să consolideze poziția României ca lider regional de securitate în zona Mării Negre.

Să colaboreze strâns cu SUA și aliații europeni pentru dezvoltarea de capacități comune.

Să integreze tehnologia de vârf în toate aspectele forței armate: AI, drone, comunicații securizate.

Să pună apărarea civilă și protecția populației în centrul strategiei de securitate națională.

Să facă apărarea parte a identității naționale moderne, nu doar un domeniu tehnic.

Să întărească încrederea cetățenilor în armată, prin transparență, eficiență și rezultate.

https://www.funeriu.ro/agricultura/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/Agricultura_1min.mp4

AGRICULTURĂ ȘI HRANĂ SĂNĂTOASĂ: România hrănită sănătos zilnic și pe termen lung, mâncare fără

E-uri toxice

România hrănită sănătos, respectând tradiția și stimulând performanța

Politica agricolă trebuie să sprijine toate formele de producție – de la gospodăria țărănească la marile exploatații – și să garanteze accesul românilor la hrană sănătoasă, produsă local. Agricultura este nu doar sursă de hrană, ci și de identitate, securitate și dezvoltare.

Obiectivul I: Sprijinirea agriculturii de subzistență și gospodăriilor țărănești prin protejarea și valorificarea potențialului gospodăriilor individuale ca furnizori de hrană sănătoasă, identitate și reziliență locală.

Relaxarea reglementărilor privind activitățile din gospodăriile proprii: crescătorii de animale, procesarea hranei tradiționale și comercializarea produselor.

Crearea de centre publice de colectare și valorificare a produselor agricole din gospodării, cu sprijin logistic și prețuri corecte.

Simplificarea accesului la piețe pentru micii producători: eliminarea barierelor birocratice (ex. certificate de producător excesive).

Campanii de educație publică pentru promovarea consumului de produse locale, sănătoase, provenite din gospodării.

Sprijin pentru păstrarea și promovarea tradițiilor rurale: tăierea porcului, producerea de tuică, păstrarea semințelor tradiționale.

Infrastructură publică pentru valorificarea produselor locale (piețe, spații de procesare comună, branding local).

Obiectivul II: Dezvoltarea agriculturii profesioniste și a agribusiness-ului performant prin creșterea competitivității fermelor medii și mari, stimularea producției naționale și combaterea dezechilibrelor generate de importuri masive.

Renegocierea subvențiilor agricole la nivel european, pentru a aduce România la același nivel cu țările vestice.

Subvenționarea dobânzilor pentru credite agricole, astfel încât fermierii români să aibă acces echitabil la finanțare.

Reducerea poverii administrative și revizuirea reglementărilor privind perioadele de lucrări agricole și utilizarea tratamentelor.

Revizuirea taxării muncii sezoniere în agricultură și reintroducerea facilităților fiscale pentru sectorul agricol.

Măsuri de protecție a pieței interne față de produsele din Ucraina, UE și țări non-UE, inclusiv limitarea evaziunii fiscale în comerțul cu legume-fructe.

Investiții masive în infrastructura de irigații și în lucrări de prevenire a deșertificării (perdele forestiere, reîmpăduriri).

Crearea unui mecanism de intervenție în piață pentru stabilizarea prețurilor produselor agricole (ex. achiziții pentru rezerva de stat).

Stimularea procesării produselor agricole în România – sprijin fiscal și logistic pentru unitățile de procesare.

Crearea de școli profesionale agricole moderne, în parteneriat cu marile ferme, pentru formarea unei forțe de muncă specializate.

Obiectivul III: Accesul tuturor românilor la hrană de calitate prin garantarea unei alimentații sănătoase, curate și sigure în toate instituțiile publice și pentru toți consumatorii.

Reglementarea clară a operatorilor care furnizează hrană în școli, grădinițe și spitale: instruire și certificare obligatorie specializată.

Introducerea de controale zilnice, aleatorii în piețele agroalimentare, cu obligația ca acestea să dețină sau să fie arondate unui laborator de testare.

Sprijin real pentru agricultura bio, free range, grass fed: subvenții dedicate, promovare în rețelele comerciale, etichetare clară.

Asigurarea accesului liber la semințe variate, tradiționale, pentru cultivatori – sprijin pentru biodiversitate alimentară.

Consolidarea și extinderea zonelor DOP și DOC (denumire de origine protejată/ controlată), pentru a sprijini brandurile locale.

Decalogul Agriculturii României

Susținem agricultura de subzistență și gospodăriile tradiționale ca fundament al economiei rurale, prin relaxarea reglementărilor și sprijinirea micilor producători.

Investim în infrastructura agricolă pentru a conecta producția locală cu piețele interne și externe, facilitând comercializarea produselor tradiționale.

Promovăm educația alimentară în rândul consumatorilor, pentru a încuraja consumul de produse sănătoase și locale, de calitate superioară.

Asigurăm condiții favorabile pentru fermierii mari și mijlocii, prin subvenționarea dobânzilor la credite și reducerea taxelor pentru munca agricolă.

Protejăm piața internă de importuri neloiale, în special din Ucraina și alte țări non-UE, pentru a sprijini producția internă și a proteja prețurile corecte.

Combatem schimbările climatice prin investiții în irigații, reîmpăduriri și măsuri de prevenire a deșertificării.

Stabilizăm prețurile produselor agricole prin intervenții guvernamentale punctuale, precum achizițiile pentru rezerva de stat.

Sprijinim procesarea produselor agricole pe teritoriul României, pentru a adăuga valoare produselor noastre și a crea locuri de muncă.

Asigurăm accesul la semințe tradiționale și variate, pentru a proteja biodiversitatea agricolă și pentru a sprijini micii fermieri.

Garantăm hrană sănătoasă în școli, grădinițe și spitale prin reglementări stricte, formare specializată a personalului și controale riguroase.

https://www.funeriu.ro/finante-banci-taxe-criptomonede/

FINANȚE, BĂNCI, TAXE, CRIPTOMONEDE: România bogată și echitabilă, prin muncă eficientă și investiții!

ACEST PROGRAM A FOST ADOPTAT PRIN PRELUAREA, ÎN URMA DEZBATERILOR ECHIPEI RESPONSABILE DE ACEST DOMENIU, DIN DOCUMENTELE DE POZIȚIE ALE taxinstitute.ro 

TAXE

Principii generale

1.     Sarcina fiscală justă și echitabilă

Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii trebuie stabilite în mod rezonabil, ținând cont doar de mărimea veniturilor și nu de tipul acestora, fără excepții și privilegii. Legislația fiscală trebuie să încurajeze munca eficientă și investițiile!

Cota unică de impozitare – aceeași pentru profiturile companiilor și pentru veniturile persoanelor rezidente în România, asigură sarcina fiscală justă și echitabilă, încurajează munca eficientă, este simplu de înțeles și administrat. Principiul cotei unice trebuie întărit!

2.     Toleranța zero la evaziune

Legislația trebuie să descurajeze practicile ilicite și să elimine oportunitățile de fraudă create prin lege!

3.     Stimul pentru investiții

Investitorii trebuie stimulați să investească prin crearea unui regim fiscal stabil și predictibil care să permită recuperarea investițiilor, evitarea dublei impuneri și impozitarea corectă a profiturilor, atât pentru companiile medii și mari, cât și pentru microîntreprinderi.

Vor fi revizuite declarațiile fiscale si eliminate cele inutile, cu scopul de a reduce cheltuielile de conformare. Rolul ANAF în îndrumarea contribuabililor va fi crescut, inclusiv prin operaționalizarea procedurilor de emitere a SFIA (soluții fiscale individuale anticipate, obligatorii pentru inspecția fiscală) și scurtarea termenului de răspuns la maxim 15 zile.

Banii investitorilor nu trebuie blocați de către stat! Revizuim legislația ce generează cereri de rambursare de impozite si contribuții astfel încât numărul acestora să fie redus drastic. Orice sumă datorată de către stat contribuabililor va putea fi compensată cu impozite si contribuții pe care contribuabilul le datorează statului.

4.     Informatizare cu sens/digitalizare orientată spre rezultate

Digitalizarea trebuie să aducă beneficii reale pentru toți cei implicați și nu doar costuri suplimentare pentru contribuabili și ANAF!Procesul de informatizare trebuie să reducă eforturile de declarare și conformare voluntară ale contribuabililor, dar și de a eficientiza procesul de administrare fiscală.

Masuri concrete

1.     Impozitul pe profit

România pro-business: propunerile vizează creșterea competitivității României prin crearea unui climat propice investițiilor:

Păstrarea cotei de impozit pe profit de 16% care este una competitivă și respectă cerințele UE de a fi de cel puțin 15%. Revizuirea acelor măsuri care măresc artificial baza de calcul a impozitului pe profit, făcând ca rata reală de impunere să fie semnificativ mai mare.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%) introdus în anul 2024 prin Legea nr. 296/2023, deoarece are un impact negativ asupra tuturor sectoarelor de activitate, unele fiind sever afectate. Din datele noastre, cele mai afectate sectoare sunt:

sectorul auto, care are probleme semnificative generate de politicile publice și de concurența masivă a Chinei. În România, sectorul auto (producția de autoturisme și componente) este o industrie esențială fiind cel mai mare producător industrial, ce contribuie semnificativ și la exporturi. IMCA 1% face ca rata efectivă de impozit să fie semnificativ mai mare de 16%, ajungând până la 100% și – din păcate – în unele cazuri, majorând pierderea fiscală a producătorilor, amplificându-le problemele cauzate de piață și generând risc de închidere a unor capacități de producție în Romania.

sectorul distribuției de mărfuri, în care marea majoritate a companiilor au capital românesc, deci nu poate exista suspiciunea că profitul ar fi redus artificial prin prețuri de transfer. Acest sector este afectat suplimentar și de o măsură recent aprobată prin HG nr. 1393/2024 (deja atacată de contribuabili în procedură prealabilă, urmând procese în instanță) prin care IMCA 1% se calculează inclusiv la accizele incluse în prețurile de achiziție/vânzare.

Păstrarea IMCA 1% va face imposibilă atragerea de investiții noi și determină reducerea dimensiunii companiilor existente prin reorganizări, astfel încât cifra de afaceri să rămână sub pragul de 50.000.000 euro/an. Or, pentru a putea concura eficient pe plan regional, România are nevoie de consolidarea companiilor sale și nu de fărâmițare pentru a evita plata unui impozit nociv. În plus, dezavantajează companiile care au optat pentru măsura excelentă introdusă în 2020, și anume, consolidarea fiscală.

Eliminarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectorul petrol și gaze (ICAS 0,5% din cifra de afaceri), mai ales în contextul în care comercianții angro și cu amănuntul de combustibili (indiferent de cifra de afaceri) au fost incluși în acest sector. Aplicarea pe lanțul de comercializare (producători/ comercianți angro/ comercianți cu amănuntul) a ICAS 0,5% (care mai e și nedeductibil la calculul impozitul pe profit!) va genera creșterea prețurilor la benzină și motorină, inflație generalizată în toate sectoarele economice și va duce la creșterea costului vieții pentru toți cetățenii României.

Reevaluarea sistemului de facilități fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare astfel încât acordarea acestora să fie condiționată de înregistrarea și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în România, stimulând integrarea rezultatelor în economia națională. Lohn-ul nu mai trebuie subvenționat!

Indexarea amortizării fiscale a mijloacelor fixe cu inflația, pentru a stimula investițiile.

O astfel de măsură ar permite investitorilor să-și recupereze investiția în mod corect și ar da încredere acestora că Guvernul României promovează măsuri care să stimuleze, nu să descurajeze investițiile noi. Măsura apare cu atât mai necesară cu cât inflația este și se așteaptă să fie în continuare la un nivel ridicat.

Majorarea la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor fiscale, pentru a compensa măsura recuperării pierderii în limita a 70 % din profit. Această măsură are impact bugetar zero în următorii 5 ani, dar este necesară pentru a compensa limitarea introdusă în 2024, reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei de recuperare a pierderilor în acest context fiind complet nejustificată.

Eliminarea limitării deductibilității dobânzilor la 1.000.000 euro pentru dobânzile plătite de companii către bănci sau pentru leasing financiar. Această limitare afectează companiile mari care derulează investiții mari sau care au nevoi semnificative de finanțare a capitalului de lucru. În plus, nedeductibilitatea dobânzilor la debitor coroborată cu impozitarea acestora la creditor generează o situație de dublă impunere, în totală contradicție cu toate recomandările OCDE. Limitarea deductibilității poate fi păstrată pentru finanțările externe intra-grup, ca măsură de evitare a erodării bazei de impunere în România.

Deductibilitate integrală a provizioanelor pentru creanțe incerte (facturi emise și neîncasate în 30 de zile de la termenul de plată), coroborată cu nedeductibilitatea cheltuielilor cu facturi neachitate în termen de 30 zile de la scadență pentru debitor.

Măsura e neutră din punct de vedere bugetar, însă este necesară pentru a asigura echitatea impunerii. Este inadmisibil ca Statul să favorizeze companiile rău-platnice (prin deducerea unor cheltuieli neachitate) în dauna companiilor care produc și vând bunuri și servicii, suportă costurile asociate acestor vânzări (inclusiv cu proprii angajați) și – suplimentar, trebuie să suporte și impozitul pe profit aferent sumelor neîncasate.

Eliminarea obligației de a întocmi dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile între companii afiliate cu sediul în România, mai ales în cazul companiilor românești care fac parte dintr-un grup fiscal.

Regulile privind prețurile de transfer au fost concepute de OCDE pentru a combate transferul profiturilor din țări cu impozit pe profit mare în țări cu impozit pe profit mic sau zero. În cazul tranzacțiilor între companii afiliate românești acest lucru nu se poate întâmpla, un cost mai mare/mic pentru compania care achiziționează translatându-se într-un profit mai mic/mare pentru compania care vinde. Ambele fiind în România, rezultatul pentru buget este neutru, obligația de a întocmi dosarul prețurilor de transfer fiind inutilă din punctul de vedere al veniturilor bugetare, generând doar un cost suplimentar pentru companii. Aceasta concluzie este cu atât mai evidentă în cazul companiilor ce fac parte din același grup fiscal.

2.     Impozitul pentru microîntreprinderi

Context:

Acest regim fiscal a fost introdus încă din anul 2002 ca alternativă de impunere simplificată pentru companiile cu maxim 9 angajați și venituri ce nu depășeau 100.000 euro/an și a funcționat relativ bine până în 2017, în special începând din 2007 când folosirea acestuia pentru consultanță și management a fost eliminată. Ridicarea pragului la 1.000.000 euro și eliminarea restricției cu privire la consultanță și management au transformat regimul fiscal simplificat într-un instrument de planificare fiscală (foarte) agresivă, acesta fiind de altfel și motivul pentru care Comisia Europeană insistă pentru respectarea prevederilor din PNRR și limitarea în continuare a acestuia.

Digitalizarea facturării si a emiterii de bonuri fiscale, precum și digitalizarea serviciilor de contabilitate, permit astăzi simplificarea încă și mai mult a acestui regim fiscal:

Microîntreprinderile: entități transparente fiscal;

Eliminăm impozitul pe venitul microîntreprinderilor;

Profitul microîntreprinderii asimilat dividendelor și impozitat ca venit personal al asociaților.

3.     Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

Context:

Cota unică este un sistem de impunere a veniturilor care a produs rezultate excelente:

prin prisma echității impunerii persoanelor fizice (proporțional cu câștigul, fără a sancționa performanța prin impunere progresivă),

pentru buget (cota unică de 16% a generat în perioada 2007 – 2017 venituri fiscale cu aproximativ 20% mai mari decât s-au obținut în perioada 2000 – 2004 prin aplicarea cotelor progresive de 18 – 40%, adică 3,34% PIB vs. 2,8% PIB),

prin costuri de administrare semnificativ mai mici decât costul administrării cotelor progresive.

Cota unică trebuie întărită, nu înlocuită cu un sistem de impunere progresiv care la noi s-a dovedit a fi un fiasco;

CAS și CASS 

nu sunt impozite, chiar dacă ele sunt incluse în Codul fiscal și sunt calculate ca procent din venituri.

sunt contribuții în schimbul cărora contribuabilul primește contraprestații (asigurarea de pensii, asigurarea de sănătate).

sunt bazate pe solidaritate între cetățeni (asigurarea de sănătate îl costă mai mult pe cel cu venituri mai mari, deși serviciile sunt aceleași) sau pe solidaritate inter-generațională (oamenii activi plătesc CAS acum pentru a asigura plata pensiilor în schimbul promisiunii statului că vor primi, cândva, pensie calculată pe baza sumelor cu care au contribuit în perioada activă).

Ne angajăm la un pachet de soluții bazate pe convingerea noastră fermă că sarcina fiscală totală (impozit pe venit, CAS, CASS) trebuie să depindă doar de mărimea veniturilor și nu de tipul lor:

Impozit pe venit: cota unica de impozit pe venit de 16% – fără excepții! 

CAS – 21% împreună cu plafonarea bazei de calcul al CAS (contribuía de asigurări sociale) pe suma veniturilor realizate din muncă (salarii, activități independente, drepturi de autor, contracte de activitate sportiva) la un nivel rezonabil, la maxim 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime/an.

În mod corespunzător, rezultă și plafonarea numărului de puncte de pensie, măsură ce contribuie la sustenabilitatea pilonului I de pensii;

CASS – 9% împreună cu plafonarea bazei de calcul al CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) pe suma tuturor veniturilor (din muncă + investiții + alte venituri) la același nivel de 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime pe an + scăderea deducerii personale și din baza de calcul al CASS, nu numai din baza de calcul al impozitului pe salarii, măsură ce ajută la reducerea sarcinii fiscale totale pentru salariile mici.

Suplimentar, vor fi introduse:

măsuri eficiente privind impozitarea sumelor care nu pot fi justificate: legislația din prezent nu funcționează! Din 2011 de când a fost introdusă, costurile de administrare (salarii inspectori etc) au depășit de cel puțin 5 ori sumele colectate;

stabilim unui moment zero la care toți contribuabilii cu un patrimoniu net semnificativ (> 1.000.000 euro) să depună o declarație inițială de patrimoniu cu o scurtă perioadă de conformare voluntară (3 luni) cu plata impozitului pe venit și o cotă majorată de impozit pentru sumele ce ulterior nu pot fi justificate.

introducerea de reguli privind transparentizarea în scop fiscal a sumelor ”parcate” de rezidenți români în paradisuri fiscale (a se vedea: OCDE: CFC Rules focused on the UBO);

Reguli eficiente pentru determinarea câștigurilor din tranzacționarea criptomonedelor, în cadrul „strategiei cripto” similare cu regulile aplicate in prezent pentru determinarea câștigurilor din tranzacționarea pe burse

Măsuri care să elimine dubla impozitare a dividendelor (impozit pe profit + impozit pe dividend aplicat aceluiași rezultat economic): impozitul pe dividende va fi calculat astfel încât impozitul pe profit + impozitul pe dividende să fie egal cu 16% din profit (0 impozit pe dividend pentru dividendele provenite din profituri impozitate cu 16% sau mai mult, 16% pentru dividende provenite din profituri neimpozitate).

Implementarea unui astfel de pachet asigură:

creșterea conformării voluntare;

egalizarea sarcinii fiscale pe muncă și pe capital;

efect neutru pentru majoritatea contribuabililor (creșterea impozitului pe venit la 16% este compensată de scăderea CAS, CASS, revenindu-se astfel la situația anterioara anului 2018);

eliminarea tentației actuale de a masca veniturile din salarii (sarcină fiscală totală de 41,5%) sub alte forme de venituri, prin reducerea sarcinii fiscale atât pentru salariile mici, cât și pentru salariile mari și foarte mari;

eliminarea aplicării multiple a CASS pentru mai multe tipuri de venituri (10% neplafonat pentru salarii, 10% plafonat la 5 salarii minime/lună pentru venituri din activități independente, 10% plafonat la 2 salarii minime pentru venituri din chirii, dividende, dobânzi, câștiguri de capital, alte venituri);

reducerea cheltuielilor de administrare, controalele pentru verificarea încadrării veniturilor într-una sau alta din categorii slab fiscalizate (ex. activități dependente vs. activități independente) nemaifiind necesare (sarcina fiscală nu va mai depinde de tipul venitului).

aplicarea acestui set de măsuri ar ridica presiunea exercitată de Comisia Europeană pentru modificarea reglementărilor privind microîntreprinderile, deoarece acestea și‑ar pierde complet atractivitatea pentru planificare fiscală agresivă, primind un tratament fiscal comparabil cu cel pe care îl au în prezent persoanele care obțin venituri din activități independente (PFA, PFI, Intreprinderi individuale, profesii liberale).

O astfel de abordare, pe lângă avantajele de natură bugetară și al reducerii costurilor de conformare/administrare, al descurajării neconformării, prezintă și marele avantaj al așezării pe baze morale, echitabile a sarcinii fiscale, eliminând subminarea principiului solidarității prin tot felul de excepții/privilegii, toți cetățenii devenind egali în fața legii – așa cum de altfel prevede și Constituția.

4.     TVA

Cu titlu preliminar:

România are, de departe, cel mai mare GAP (GAP = partea care nu se colectează din TVA-ul teoretic colectabil, luând în considerare și cotele reduse). Conform ultimului studiu publicat de Comisia Europeană, în 2021 România a înregistrat un GAP de 36,7% (8,96 miliarde euro), fiind singura țară din UE care a înregistrat creștere consecutivă a GAP-ului în cei 4 ani anteriori (de la 32,7 în 2018 la 36,7% în 2021) în contextul în care, în aceeași perioadă, media GAP-ului în UE a scăzut de la 11,2% în 2018 la 5,3% în 2021.

Începând din 2022, România a introdus o serie de măsuri de digitalizare clamate ca fiind în scopul reducerii acestui GAP. Sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-TVA au fost introduse rapid și fără consultări, cu costuri semnificative pentru contribuabili, care în mod evident au și protestat de nenumărate ori cu privire la efectele măsurilor și, mai ales, la lipsa totală de consultări.

În acest moment, cu excepția RO e-Factura B2C (care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025), toate sistemele menționate sunt operaționale. Nu avem studii actualizate în ceea ce privește efectul acestor măsuri asupra GAP-ului de TVA, dar putem trage concluzii analizând evoluția încasărilor nete din TVA:

6,71% PIB în 2021 (GAP 36,7% => VTTL = 10,6% PIB);

6,67% PIB în 2022;

6,56% PIB în 2023;

6,64% / 6,8% PIB în 2024 (6,64% estimarea noastră, pe baza execuției la 10 luni; 6,8% estimarea Guvernului prezentată Comisiei Europene).

Din analiza acestor cifre se vede că încasările din TVA în 2024 nu numai că nu se apropie de VTTL (TVA teoretic colectabil) de 10,6% din PIB (6,64% din PIB), dar sunt mai mici chiar decât cele din 2021, când nu aveam implementate niciunul dintre sistemele „RO e-…”, ceea ce confirmă că RO e-DEGEABA!

Dacă ținem cont și de faptul că în 2023 și, mai ales în 2024, am avut creșteri de TVA la foarte multe produse și servicii prin restrângerea sferei de aplicare a cotei de TVA de 5% sau a celei de 9%, dar și de faptul că, în această perioadă consumul intern a înregistrat creșteri semnificativ mai mari decât creșterile PIB (deci ponderea consumului intern în PIB a crescut), rezultatele par încă și mai dezastruoase, ceea ce întărește afirmația de mai sus: RO e-DEGEABA.

Suntem pe un drum greșit, drum care este și foarte costisitor!

Și mai îngrijorător este că, din planul de ajustare pe 7 ani a deficitului prezentat Comisiei Europene, evoluția încasărilor din TVA este următoarea:

6,8% din PIB în 2024 și 2025;

7,3% din PIB în 2026 și 2027;

7,5% din PIB în 2028 – 2031.

Observăm că Ministerul Finanțelor nici măcar nu își propune să reducă GAP-ul de TVA și să se apropie de VTTL 10,6% PIB (posibil 11% PIB urmare a creșterilor de cote și a ponderii consumului intern în PIB), acest plan devenind astfel o declarație de neputință a MF/ANAF în fața marilor evazioniști! Cum e posibil să acceptam această situație?

Nu avem o structură a GAP publicată de MF/ANAF, dar conform declarațiilor ministrului de resort, 35% din GAP provine din frauda carusel (fraudă în legătură cu achiziții intracomunitare), 30% din insolvențe (TVA colectat de la consumatori și neplătit la buget), 15% din evaziune (nedeclarare), restul de 20% nefiind specificat. Aceste cifre ne arată de ce niciunul dintre sistemele „RO e-” nu aveau cum să determine creșterea colectării: problemele principale (65% GAP, aprox. 6 mld euro in 2021) sunt legate de neplata TVA (fraudă mare), pe când sistemele introduse au vizat doar supra-declararea (s-a ajuns la situația inacceptabilă ca ANAF să primească aceeași factură în 4 sisteme diferite!).

Față de cele expuse mai sus, propunerile noastre sunt următoarele:

introducerea taxării inverse generalizate în B2B, pentru toate facturile mai mari de 5.000 euro (25.000 lei), fără TVA, similar cu regimul aplicabil din 2017 la vânzările de telefoane mobile și computere, regim introdus prin aplicarea QRM urmare a unor fraude masive în comerțul cu astfel de echipamente. România poate cere – și nu avem niciun motiv să credem că o astfel de cerere ar fi respinsă de Comisie – să aplice acest sistem de colectare al TVA (la capătul lanțului, în B2C);

eliminarea completă a RO e-Transport și RO e-TVA. Sunt absolut degeaba, doar generatoare de costuri pentru contribuabili, de costuri de administrare pentru ANAF. RO e-Transport este o „fabrică” de amendat contribuabilii onești, cel mai probabil același lucru urmând a se întâmpla și cu RO e-TVA;

revizuirea din temelii a RO e-Factura și RO e-Case de marcat, primul fiind în prezent incomplet (nu include și nici nu poate include facturile emise pentru export / livrări intra-comunitare) și deci în imposibilitatea de a oferi în timp real informațiile necesare administrării fiscale eficiente;

Este important de subliniat că taxarea inversă generalizată:

elimină complet frauda carusel și TVA pierdut prin insolvențe (de multe ori frauduloase), prin faptul că elimină, în cea mai mare parte, cash flow-ul în B2B (banii care nu circulă nu pot fi furați!).

elimină în cea mai mare parte rambursările de TVA, ceea ce implică atât reducerea costurilor de finanțare pentru contribuabili, cât și reducerea semnificativă a costurilor de administrare. Aproximativ 50% din numărul total al inspectorilor fiscali lucrează pentru a soluționa cererile de rambursare ale contribuabililor, peste 95% din sumele solicitate la rambursare fiind confirmate. Aceștia, odată eliberați de o astfel de sarcină, vor putea fi direcționații pentru controale cu sens în ceea ce privește evaziunea, dar și pentru a asigura servicii de asistență a contribuabililor;

elimină distorsiunile concurențiale între companiile din România și cele din UE (din UE poți cumpăra fără plata TVA, din România nu, deci trebuie să pre-finanțezi TVA până îl compensezi sau îl primești la rambursare).

5.     Impozitul pe clădiri

Propunem revizuirea – și nu înlocuirea sistemului actual, sistem care este deja funcțional, după cum urmează:

limitarea la două categorii, respectiv rezidențial/nerezidențial;

calcularea valorii de impunere la fel cum se calculează în prezent valoarea impozabilă la clădirile cu destinație rezidențială deținute de persoane fizice (valoare fixă/mp, stabilită în funcție de tipul construcției, suprafața, rangul localității și zona în cadrul localității).

diferențierea între cele două categorii să fie făcută doar prin cotele de impunere;

stabilirea de către consiliile locale a cotele de impunere pentru ambele categorii între un minim și un maxim. Lipsa limitei maxime (eliminată prin OG 16/2022) pune în pericol toate business-urile din România, prin crearea unui cadru de reglementare extrem de impredictibil ce face imposibilă bugetarea multianuală.

Decalogul pentru un sistema fiscal corect:

Sarcină fiscală echitabilă și fără privilegii

Impozitarea trebuie să fie proporțională cu veniturile, fără excepții și portițe, pentru a stimula munca cinstită și investițiile productive.

Cota unică de impozitare – simplă, eficientă, corectă

Menținem și întărim cota unică, atât pentru venituri cât și pentru profituri, ca garant al echității fiscale și al competitivității economice.

Toleranță zero la evaziune fiscală și fraudă legalizată

Eliminăm toate portițele legale care permit sustragerea de la plata impozitelor. Legea trebuie să fie clară, aplicabilă și aplicată.

Fără taxe pe cifră de afaceri – impozităm profitul real, nu volumul de muncă

Eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri care descurajează investițiile și lovește în industrii strategice românești.

Facilități fiscale doar pentru inovație reală, înregistrată în România

Susținem cercetarea-dezvoltarea, dar numai dacă rezultatele sunt valorificate în România. Gata cu subvenționarea lohn-ului!

Digitalizare cu sens – pentru contribuabili, nu pentru birocrați

Transformăm digitalizarea într-un sprijin real pentru firme și ANAF, reducând costurile și efortul administrativ.

Micile afaceri – regim simplificat, dar nu paradis fiscal

Microîntreprinderile devin transparente fiscal: eliminăm impozitul pe venit și impozităm dividendele, ca în orice stat modern.

CAS și CASS plafonate – solidaritate cu măsură

Plafonăm contribuțiile sociale la un nivel rezonabil și păstrăm sustenabilitatea sistemelor de pensii și sănătate.

Averea nejustificată – impozitată ferm, dar cu șansa conformării

Stabilim un „moment zero” pentru declarația de patrimoniu, urmat de măsuri clare pentru combaterea averilor nejustificate.

Criptomonedele – integrate fiscal, fără haos și fără discriminare

Adoptăm reguli moderne, clare și eficiente pentru impozitarea câștigurilor din tranzacționarea de criptoactive.

Program pentru inovare, suveranitate digitală și leadership în tehnologia Blockchain „România descentralizată – liberă, inovatoare, suverană”

Obiectiv I: Construirea unui cadru legislativ clar, modern și prietenos pentru industria Blockchain și cripto

Transpunerea rapidă, clară și completă a Regulamentului MiCA în legislația națională, cu evitarea birocrației și a suprareglementării.

Înființarea unui Oficiu Național pentru Inovație Digitală, care să centralizeze comunicarea între antreprenori, instituții și autorități de reglementare.

Elaborarea unui Cod de bune practici pentru instituțiile statului (BNR, ANAF, ASF, bănci), care să prevină tratamentele discriminatorii față de antreprenorii din zona cripto.

Obiectiv II: Transformarea României într-un hub european pentru tehnologia Blockchain

Introducerea unui impozit zero pe profit pentru firmele care desfășoară activități în domeniul Blockchain, până în anul 2030.

Oferirea de facilități administrative și fiscale pentru startup-urile românești care activează în domeniu, pentru a stopa exodul de inteligență către Estonia, Malta, Lituania sau alte jurisdicții.

Crearea de parcuri tehnologice dedicate și acceleratoare de afaceri pentru cripto-startup-uri, în parteneriat cu universitățile tehnice din București, Cluj, Iași și Timișoara.

Obiectiv III: Promovarea utilizării cotidiene a monedelor digitale în România

Scutire de impozit pentru plățile efectuate de persoane fizice cu carduri cripto (Visa, Mastercard etc.) alimentate cu Bitcoin sau stablecoin-uri, pe teritoriul României.

Introducerea de proiecte-pilot în administrația publică locală (ex: achitarea taxelor locale cu stablecoin-uri) pentru a demonstra siguranța și eficiența tehnologiei.

Derularea unei campanii publice de educație digitală și financiară, în parteneriat cu BNR și universități, pentru combaterea miturilor și temerilor legate de criptomonede.

Obiectiv IV: Constituirea unei rezerve strategice digitale a României

Adoptarea unei legi prin care statul român achiziționează, în următorii doi ani, o rezervă strategică de 100.000 Bitcoin, administrată transparent, în paralel cu rezerva de aur.

Stabilirea unei strategii de minare verde prin parteneriate public-private, utilizând surse regenerabile, pentru generarea sustenabilă a unor criptomonede.

Constituirea unei unități specializate în active digitale în cadrul Ministerului Finanțelor, care să gestioneze rezervele și să propună politici fiscale adaptate viitorului financiar global.

Decalog pentru suveranitate și inovație digitală

România nu trebuie să fie spectator, ci lider în revoluția Blockchain.

Reglementările trebuie să protejeze cetățeanul, dar să nu sufoce inovația.

Tinerii români trebuie să inoveze de acasă, nu din Malta.

Tehnologia nu este dușmanul statului, ci șansa lui.

Bitcoin este aurul digital al viitorului – și România trebuie să-l dețină.

Impozitarea cripto trebuie să fie clară, echitabilă, predictibilă.

Statul nu trebuie să interzică necunoscutul, ci să-l înțeleagă.

Blockchain poate susține transparența, securitatea și eficiența administrației.

Cetățeanul are dreptul să-și gestioneze banii în libertate și siguranță.

România are ocazia unică să devină Silicon Valley-ul descentralizat al Europei.

Program pentru un sistem bancar sănătos și o Românie stabilă financiar „România bancabilă” — economie funcțională, finanțare accesibilă, cetățean protejat financiar

Obiectiv I: Creșterea intermedierii financiare pentru dezvoltarea economică durabilă prin următoarele Măsuri:

Lansarea unui Plan Național pentru Intermediere Financiară, cu obiectivul de a atinge pragul de 75% până în 2029 (ponderea activelor bancare în PIB).

Crearea unui cadru fiscal și legislativ care încurajează finanțarea investițiilor prin sistemul bancar, nu prin datorii comerciale sau credite de la acționari.

Sprijinirea IMM-urilor prin linii de credit cu garanții de stat, dar corelate cu performanța economică, nu acordate netransparent.

Stimularea educației financiare în rândul antreprenorilor și al populației, în parteneriat cu BNR, Ministerul Educației și băncile comerciale.

Obiectiv II: Reducerea dependenței sistemului bancar de statul român prin următoarele Măsuri:

Limitarea expunerii băncilor la titlurile de stat prin plafonare graduală și stimuli pozitivi pentru creditarea sectorului privat.

Revizuirea politicilor de garantare de stat pentru a stimula creditarea productivă, nu doar refinanțarea consumului.

Promovarea concurenței și reducerea concentrării prin încurajarea investitorilor privați români și internaționali în acționariatul bancar.

Separarea clară a rolului de investitor de stat față de rolul de reglementator pentru a reduce riscul de conflict de interese.

Obiectiv 3: Menținerea sănătății sectorului bancar într-un context economic incert prin următoarele Măsuri:

Încurajarea unei abordări prudente în creditare, corelată cu riscurile fiscale și de îndatorare ale statului.

Consolidarea instrumentelor de evaluare a bonității debitorilor și prevenirea supraîndatorării populației.

Exigență crescută în aplicarea standardelor internaționale de raportare și audit financiar pentru bănci.

Dialog instituțional continuu între BNR, Ministerul Finanțelor și sectorul bancar privind echilibrele macroeconomice.

Obiectiv IV: Creșterea rezilienței bancare în fața riscurilor cibernetice și climatice prin următoarele Măsuri:

Crearea unui Centru Național de Răspuns Cibernetic pentru Sistemul Financiar, în cooperare cu SRI, BNR și mediul privat.

Stabilirea unui cadru obligatoriu de testare anuală a securității cibernetice pentru toate instituțiile de credit.

Impunerea unor standarde de gestionare a riscului climatic și publicarea expunerilor băncilor la riscuri de mediu.

Reglementarea strictă a relațiilor cu furnizorii terți de servicii IT și AI, pentru a reduce riscul de atacuri externe.

Obiectiv V: Asigurarea unui echilibru între profitabilitatea bancară și susținerea economiei reale, prin următoarele Măsuri:

Limitarea diferențelor disproporționate între dobânzile la depozite și la credite printr-un mecanism transparent de raportare și monitorizare.

Supravegherea consolidată a taxelor ascunse și comisioanelor bancare, în special în contractele retail.

Introducerea unui mecanism de mediere rapidă între clienți și bănci pentru litigii legate de credite.

Promovarea transparenței absolute în comunicarea băncilor cu clienții privind riscurile asumate.

Decalogul pentru o Românie bancabilă

România nu poate prospera fără un sistem bancar care finanțează economia reală.

Intermedierea financiară trebuie să se dubleze în 5 ani, nu să rămână la coada UE.

Băncile trebuie să împrumute firme, nu doar statul.

Statul nu trebuie să fie jucător și arbitru în același timp în sistemul bancar.

Sistemul bancar trebuie să rămână solid, dar și responsabil față de cetățeni.

Digitalizarea bancară trebuie să fie însoțită de protecție cibernetică de nivel NATO.

Riscurile climatice sunt reale și trebuie reflectate în bilanțuri.

Cetățeanul are dreptul la un sistem bancar transparent și predictibil.

Profitabilitatea băncilor trebuie să fie aliniată cu interesul public.

România are nevoie de un sistem bancar care construiește, nu doar contabilizează.

https://www.funeriu.ro/economie-si-munca/

ECONOMIE și MUNCĂ: România harnică și prosperă, România, țara creierelor scumpe și a mâinilor dibace

Premiză

România are două resurse esențiale pentru prosperitate: inteligența oamenilor săi și îndemânarea muncii lor. În prezent, însă, aceste atuuri sunt risipite într-un model economic bazat pe forță de muncă ieftină, migrație masivă și ineficiență structurală. Competiția globală nu mai e doar despre materii prime, ci despre creier și capacitatea de a transforma ideile în valoare.

Este momentul să schimbăm paradigma: România trebuie să devină o țară în care munca este respectată și bine plătită, iar inteligența este stimulată și răsplătită. Președintele are datoria de a garanta o direcție clară: prosperitate prin muncă inteligentă și bine organizată, cu accent pe valoare adăugată, eficiență, stabilitate fiscală și investiții în resursa umană.

Obiectivul I: Stimulent pentru munca productivă și bine plătită

Creșterea veniturilor prin productivitate: susținem un model economic în care salariile cresc nu prin artificialitate politică, ci prin investiții în capital uman, tehnologie și organizare eficientă.

Muncă formală, fiscalitate echitabilă: promovăm cota unică, mijloc sigur de încurajare a investițiilor cu valoare adăugată mare.

Demnitate prin muncă: eliminăm barierele birocratice și sprijinim antreprenoriatul prin digitalizarea completă și simplă a relației dintre stat și micii angajatori.

România muncitoare reîntoarsă acasă: lansăm un program național de repatriere a forței de muncă prin garanții pentru românii care revin și creează locuri de muncă.

Obiectivul II: Investiții în creiere scumpe și mâini dibace

Industrie cu valoare adăugată: dezvoltăm domenii strategice în care România poate deveni lider regional: inginerie avansată, IT, agricultură de precizie, bioeconomie, energie regenerabilă.

Formare duală și profesională de elită: reinventăm școala profesională, împreună cu mediul privat, pentru a pregăti specialiști bine plătiți, care pot concura la nivel european.

Stimulente pentru muncile esențiale: creăm un regim fiscal și de carieră favorabil pentru meserii esențiale (construcții, agricultură, transporturi, industrie prelucrătoare).

Inteligență economică națională: încurajăm parteneriate între universități și firme pentru a produce inovație aplicată românească și a păstra creierele valoroase în țară.

Obiectivul III: Un stat care lucrează eficient, nu doar controlează

Sprijin masiv pentru producerea de bogăție în afara țării: diplomația economică va fi în folosul firmelor din România care lucrează în străinătate.

Administrație care sprijină, nu blochează: reducerea drastică a interacțiunii birocratice prin digitalizare totală și simplificată în relația antreprenorului cu statul.

Contract social echitabil: munca trebuie să însemne progres. Asigurăm un sistem de pensii sustenabil și echitabil, acces la sănătate de calitate și programe de reconversie profesională pentru cei afectați de automatizare.

Finanțarea inteligentă a economiei: garantăm prin stat investițiile majore în zone strategice și în infrastructura economică (transport, digital, energie), astfel încât fiecare județ să devină un pol de creștere.

România echilibrată: susținem dezvoltarea rurală și a orașelor mici prin stimulente fiscale pentru investitori și infrastructură de calitate, astfel încât munca să nu însemne exil.

Decalogul „România harnică și prosperă”

Respect pentru muncă bine făcută – Munca cinstită și eficientă trebuie răsplătită corect, nu descurajată prin taxe și birocrație.

Creșteri salariale prin productivitate, nu prin promisiuni goale – România devine competitivă prin investiții în capital uman și tehnologie.

Fiscalitate dreaptă pentru angajați și angajatori – Taxe mai mici pentru cei care creează locuri de muncă și aduc valoare reală.

Meseriile contează! – Școlile profesionale moderne vor forma meseriași respectați și bine plătiți.

Creiere scumpe, nu mână de lucru ieftină – Inteligența românească trebuie valorificată aici, în țară, prin inovare și industrie de vârf.

Românii se întorc acasă dacă au pentru ce – Lansăm programe pentru repatrierea forței de muncă și antreprenorilor din diaspora.

Administrație care lucrează pentru economie, nu o blochează – Eliminăm birocrația prin digitalizare completă și simplificarea reglementărilor.

Statul investește, nu doar redistribuie – Investim în infrastructură, industrie și reconversie profesională.

România rurală intră în secolul XXI – Sprijinim dezvoltarea satelor și orașelor mici pentru a opri depopularea.

Prosperitate prin solidaritate și eficiență – Contract social modern: muncă, pensie decentă, sănătate, educație.

https://www.funeriu.ro/educatie-cercetare-cultura-culte/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/CULTURA_CULTE_1MIN.mp4

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/EDUCATIE_30SEC-F-BUN.mp4

EDUCAȚIE, CERCETARE, CULTURĂ, CULTE: România deșteaptă și inspirată de cultura tradițională

Premiză

Rolul președintelui este, în viziunea mea, acela de garant al valorii educației, nu un simplu manager de sistem. Aceste valori sunt cele care se întemeiază pe moștenirea noastră culturală, religioasă și umanistă. Valorile națiunii izvorăsc din cultură și credință, se îmbogățesc prin cercetare și se transmit prin educație. De aceea aceste domenii trebuie tratate împreună. Realitatea crudă este că risipim cu nonșalanță cel mai important patrimoniu național: inteligența nativă a copiilor noștri. Vom lua măsuri radicale pentru ca acest lucru să înceteze.

Educația și cultura nu mai sunt azi văzute în societate ca fiind elementele cheie ale succesului în viață, ceea ce duce la mutații sociale importante, precum căutarea, la nivelul societății, a divertismentului în locul producerii de bogăție materială și spirituală. Dorința de a fi educat tinde să fie înlocuită cu superficialitatea, adesea valorizată social în detrimentul solidității intelectuale. Fenomenul e accentuat de generalizarea fenomenului diplomelor fără acoperire în pregătirea reală, de privilegiere a formei în detrimentul fondului. Creșterea rapidă a mobilității ocupaționale, viteza apariției noilor meserii, ce ca școala nu doar să răspundă cerințelor piețelor muncii, ci mai ales să le intuiască. Soluții există: ele cer o recentrare pe fundament, o exigență sporită și o întărire instituțională a universităților. Într-o lume în care principalul pericol îl reprezintă obezitatea informațională, educația din România trebuie să întărească discernământul cetățenilor. Intervenția statului și a președintelui vor avea ca obiectiv aducerea în conștiința publică a certitudinii că educația este o dinamică societală, cea mai sigură investiție la nivel individual și societal pentru prosperitate.

Obiectivul I: Întărirea transferului de cunoaștere prin aducerea modernizării în sala de clasă și nu doar o modernizare birocratică, prin legi și norme niciodată aplicate

Esența unei educații de înalt nivel este profesorul. Vom refonda sistemul de educație pe baza autorității intelectuale, profesionale, comportamentale și morale a profesorului. Axarea educației trebuie făcută în jurul definirii rolului esențial al profesorului în sala de clasă și în afara ei, în societate. Esența este formarea inițială și continuă a profesorilor, de care se va ocupa o structură administrativă de elită. „Sistemul” de educație va veghea că profesorii din România transmit elevilor cunoaștere reală, adevărurile imuabile ale științelor și umanioarelor, nu efecte de modă, ideologii sau așa-zise „competențe” care în realitate ascund goluri abisale în cunoașterea lumii:

Conținuturi fundamentale: științe (matematică, fizică, chimie, biologie) pentru a avea o cultura științifică demnă de secolul XXI, umanioare (limbă română și limbi străine, geografie, istorie, economie) pentru comunicare de înalt nivel și cultura generală, arte, cultură și sport pentru a forma tineri ancorați în particularitatea noastră culturală.

Metodă: valoarea cunoștințelor este redusă fără asocierea lor cu o metodă intelectuală care conferă tinerilor un sistem axiologic solid. Capacitatea de a integra și conecta informația e cu atât mai importantă în contextul abundenței informaționale de azi.

Experiență emoțională pozitivă a învățării: elevul învață și ceea ce profesorul este, nu doar ceea ce profesorul știe. Bombardamentul emoțional al tinerilor este, azi, fără precedent. De aceea rolul esențial al profesorului de a deveni un reper și furnizor al emoțiilor pozitive asociate învățării devine crucial. Acest aspect, tot mai important în viața profesională a cadrelor didactice, trebuie recunoscut ca esențial și format, ameliorat și răsplătit pe măsura importanței sale.

Capacitatea de operaționalizare a învățării: odată cu cunoașterea dobândită în contextul unor metode eficiente și experiențe emoționale pozitive trebuie construit în tineri capacitatea lor de a folosi cele acumulate pentru rezolvarea unor probleme complexe și variabile în timp, proprii situaților din viața reală.

Obiectivul II: Atingerea potențialului maxim al fiecărui copil

Risipim cu nonșalanță cel mai important patrimoniu național: inteligența nativă a copiilor noștri. Vom lua măsuri radicale pentru ca acest lucru să înceteze.

Fiecare copil va beneficia de îndrumare educațională și proceduri de descoperire a potențialului: statul va prelua sarcina financiară a formării intelectuale a copiilor în funcție de aptitudinile, capacitățile și alegerea fiecăruia, până la nivel de master. Aceasta NU este o cheltuială, ESTE O INVESTIȚIE.

Măsuri pentru eliminarea abandonului școlar: abandonul școlar poate fi eliminat prin intervenție locală. Vor fi puse în practică un complex de măsuri de încurajare, dar și sancționare, a părinților și autorităților locale pentru o intervenție eficientă.

Măsuri pentru pregătirea suplimentară: esența este ieșirea din ipocrizie. Pregătirea suplimentară (remedială sau pentru excelență, comun numită „meditații”) va fi scoasă la lumină și va fi recunoscută realitatea: în nicio țară profesorul de la clasă nu poate furniza individualizat toate cunoștințele necesare fiecărui elev. Împreună cu creșterea calității transferului de cunoaștere la clasă, e nevoie să privim cinstit sistemul de educație paralel, de care azi beneficiază doar cei mai bogați: meditațiile, și să-l facem disponibil și celor cu resurse reduse. Statul va acorda vouchere de meditații și reduceri de impozite pentru părinții care aleg să ofere copiilor pregătire suplimentară. Profesorii care vor livra cunoaștere suplimentară declarată vor beneficia de ușurarea poverii administrative odată cu o fiscalizare justă a activității.

Aducerea educației aproape de copii: realitatea secolului al XXI-lea este că mintea copiilor este online. Împreună cu Comisia Europeană vom obliga rețelele de socializare (tiktok, instagram, facebook etc) să furnizeze conținut educațional personalizat tinerilor (sub forma, de exemplu, a 30 de secunde de conținut educațional la fiecare 5 minute de scrolling).

Punerea urgentă și radicală în practică a rutelor educaționale profesionalizante: învățământul profesional -cu accente pe învățământul dual- va fi pilon de bază al sistemului de învățământ.

Obiectivul III: Consolidarea arhitecturii instituționale

Universităților li se va acorda un grad sporit de autonomie, în paralel cu verificarea calității educației și utilizării fondurilor publice pentru dezvoltarea de domenii relevante. Va fi strict interzisă orice formă de ideologizare a universităților, care trebuie să rămână apolitice.

Autoritățile locale vor fi responsabilizate suplimentar referitor la infrastructura și rețeaua unităților de învățământ preuniversitar și vor putea să participe la ameliorarea calității și salarizării cadrelor didactice, în vederea atragerii în învățământ a celor mai buni studenți.

La nivel central vor fi gestionate formarea inițială, formarea continuă, definirea unei părți semnificative a programei școlare, alocarea resurselor financiare și controlul calității.

Lupta împotriva drogurilor va fi în centrul atenției sistemelor de siguranță publică, educație, sănătate și judiciar.

Decalogul prezidențial pentru educație

Profesorul în centrul educației – Reformăm rolul profesorului ca vector al cunoașterii, al metodei și al echilibrului emoțional în clasă.

Educație ancorată în cunoaștere solidă – Reintroducem exigența în predarea științelor, umanioarelor și culturii, pentru o generație cu discernământ.

Dezvoltarea capacității de gândire integrată – Într-o lume cu exces de informație, cultivăm metoda, logica și discernământul.

Învățare cu impact emoțional pozitiv – Profesorii vor fi formați și recompensați pentru capacitatea lor de a transforma învățarea într-o experiență umană autentică.

Nicio inteligență risipită – Fiecare copil va beneficia de îndrumare și investiții în funcție de potențialul său, până la nivel de masterat.

Combaterea abandonului școlar și a consumului de droguri – Măsuri locale ferme, adaptate, pentru a păstra toți copiii în sistemul educațional. Măsuri naționale radicale împotriva consumului de droguri: prevenție, depistare, tratament și sprijin post-cură pentru evitarea recidivei.

Legalizarea și sprijinirea pregătirii suplimentare – Meditațiile devin transparente, sprijinite prin vouchere și stimulente fiscale.

Educația acolo unde sunt copiii – Impunem platformelor sociale să contribuie activ cu conținut educațional personalizat.

Universități autonome și responsable, formare profesională valoarizată social și financiar – Sprijinim excelența academică și a formării profesionale pentru toate meseriile, fără ingerințe ideologice sau politice.

Responsabilitate partajată – Statul, autoritățile locale și comunitatea lucrează împreună pentru infrastructură, salarizare și calitate educațională. Niciun buget un va fi promulgat fără resurse suficiente pentru educația tuturor copiilor României.

CERCETARE: „Minți libere, rezultate valoroase”, România meritului științific și a inovației fără birocrație

Premiză

România are cercetători valoroși, dar prea des descurajați de birocrație, lipsa predictibilității și risipa resurselor. E timpul ca performanța reală, ideile curajoase și rezultatele utile societății să primească banii publici — nu rețelele de interese și proiectele „fără urmări”. Birocrația sufocă creativitatea. Criteriile formale ascund lipsa de conținut. E momentul unui nou început: în România, cercetarea va fi un domeniu în care doar munca și meritul vor conta.

Obiectivul I: Banii urmează meritul științific

Măsuri concrete:

Finanțare competitivă reală: Proiectele de cercetare vor fi finanțate exclusiv prin competiții bazate pe evaluare internațională, transparentă și independentă.

Evaluatori străini, anonimizare totală: Introducerea evaluării „blind peer-review” și obligativitatea ca evaluatorii să fie în majoritate externi, pentru a elimina rețelele de favoruri.

Creșterea bugetului pentru granturi: Minimum 1% din PIB pentru granturi de cercetare până în 2030.

Premierea performanței: Granturi individuale de excelență pentru cercetători români cu publicații în top 10% reviste științifice internaționale.

Obiectivul II: Stop birocrație – Start cercetare

Măsuri concrete:

Formulare unice și digitale: Toate proiectele de cercetare vor avea un set unic de documente digitale, simplificat la maximum.

Tăiem hârtiile, nu ideile: Eliminarea rapoartelor de activitate narative la fiecare 6 luni; înlocuirea cu un rezumat științific anual evaluat extern. Birocrații învață particularitățile cercetării, un cercetătorii învață birocrație.

Zero cerințe inutile: Eliminarea cerințelor de tip: semnături multiple, adeverințe duplicat, tabele cu „număr de pagini” etc. Totul se face online, o singură dată.

Obiectivul III: Tineri cercetători, bine plătiți și bine formați

Măsuri concrete:

Granturi speciale pentru tineri doctoranzi și postdoc: 25% din bugetul național de cercetare alocat exclusiv acestora.

Revenirea în țară a creierelor plecate: Program de repatriere a cercetătorilor români din diaspora, cu granturi mari și autonomie deplină.

Creșterea salariilor în cercetare: Asigurarea unui nivel salarial motivant în institute și universități pentru performanță dovedită.

Mobilitate națională și internațională: Susținerea schimburilor între centre de cercetare și crearea de rețele științifice regionale și europene.

Obiectivul IV: Cercetare pentru societate

Măsuri concrete:

Finanțare pentru soluții concrete: Crearea unui fond de cercetare aplicativă pentru sănătate, educație, energie, agricultură și digitalizare.

Lansarea programului „Cercetare pentru comunități”: Granturi pentru proiecte care implică direct cetățeni, autorități locale, ONG-uri.

O platformă de popularizare științifică națională: Un canal public dedicat cercetării românești, în parteneriat cu TVR și mediul academic.

Decalogul cercetării

Cercetarea românească trebuie să fie liberă, meritocratică și bine plătită.

Banii publici se dau doar pe bază de rezultate, nu pe pile sau relații.

Evaluarea proiectelor se face profesionist, de experți internaționali.

Tinerii cercetători sunt sprijiniți prioritar.

Birocrația dispare. Lucrurile simple rămân simple.

Cercetarea are un scop: cunoaștere, progres și soluții pentru societate.

Nicio interferență politică în știință.

Se finanțează ideile originale, nu simple compilații.

Comunitățile științifice sunt parte a deciziilor.

România devine țară de cercetare, nu doar de testare.

CULTURA – ROMÂNIA RĂDĂCINILOR VII ȘI A DEMNITĂȚII CULTURALE

Premiză

O națiune care își risipește cultura își pierde busola istorică și identitatea. România are un patrimoniu cultural excepțional, dar nu întotdeauna pus în valoare cu demnitate, coerență și responsabilitate. Cultura nu este divertisment, nu este instrument de propagandă, ci este coloana vertebrală a memoriei și viitorului unei țări. În fața globalizării accelerate, România trebuie să fie suverană cultural, capabilă să-și protejeze valorile, limba, creațiile și reperele.

Obiectiv: Asigurarea continuității culturale și întărirea demnității identitare a României

România trebuie să își regăsească în cultură sursa echilibrului, a coeziunii sociale și a verticalității morale. Vom apăra cultura națională de trivializare și o vom pune în slujba educației și prestigiului României. Recunoaștem și sprijinim spiritul avangardist al culturii și facem din România deschizător de drumuri în inovația culturală.

Măsuri concrete:

Protejarea patrimoniului cultural construit și imaterial, prin alocări bugetare strategice și prin parteneriate cu comunitățile locale și Biserică.

Crearea Fondului Național pentru Restaurarea și Activarea Patrimoniului, care va finanța reabilitarea monumentelor istorice, a caselor memoriale și lăcașurilor de cult.

Modernizarea sistemului muzeal și de biblioteci – acces digital, itineranțe culturale, parteneriate cu școlile.

Sprijinirea artelor vii (teatru, muzică clasică, dans popular, cinematografie istorică) care conservă și transmit valorile românești, împreună cu avangarda creativă.

Promovarea simbolurilor identitare ale României în spațiul public, în școli și în diplomația culturală.

Întărirea rolului Institutului Cultural Român prin transformare sa în Institutul Culturii Române ca vector al identității culturale românești în diaspora, instrument de popularizare a inovației și avangardei culturale românești, inclusiv în a fase față tendințelor de diluare culturală.

Diseminarea limbii române în spațiul public, mass-media și online, mai ales către tinerii români născuți în străinătate.

Sprijinirea tradițiilor autentice și a meșteșugurilor, nu ca folclor de paradă, ci ca sursă vie de continuitate.

Depolitizarea instituțiilor culturale – directorii de instituții vor fi numiți pe criterii de competență, nu de apartenență ideologică.

Crearea „Anului Brâncuși”, „Anului Eminescu” etc. – campanii naționale de redescoperire a marilor repere culturale românești, cu rol educativ.

Decalogul politicii culturale

Cultura română este o resursă strategică de suveranitate și identitate.

Cultura nu este ideologie, ci inovație, memorie vie și spirit creator.

Limba română este sanctuarul nostru național.

Cultura trebuie protejată de trivializare, kitsch și relativism.

Patrimoniul este o responsabilitate colectivă, nu o povară bugetară.

Creația artistică trebuie încurajată când servește demnitatea umană și valoarea.

Instituțiile culturale trebuie conduse de competență, nu de ideologie.

România rurală este tezaurul viu al tradiției românești și trebuie revitalizată cultural.

Arta educă, nu doar distrează. Cultura este temelia civismului.

Rolul statului este să facă România să inspire prin inovația culturii sale, nu să finanțeze copierea de mode trecătoare.

Culte – România educată în credință și demnitate

Premiză

Într-o societate tot mai grăbită și fragmentată, cultele religioase rămân repere de stabilitate, înrădăcinate în istorie, comunitate și identitate. Ele sunt, de secole, locuri ale educației morale, ale coeziunii sociale și ale speranței. Rolul cultelor nu este politic, ci formativ și comunitar, iar acest rol trebuie nu doar recunoscut, ci și cultivat în mod responsabil de către stat.

Educația nu înseamnă doar acumulare de informații, ci și formarea caracterului. De aceea, colaborarea între școală, familie și Biserică, respectând neutralitatea religioasă a statului, este nu doar legitimă, ci necesară pentru creșterea generațiilor cu discernământ moral, responsabilitate și sens.

Statul român are datoria de a păstra echilibrul între libertatea religioasă și neutralitatea instituțiilor, dar și de a sprijini funcționarea cultelor ca actori esențiali în educație, solidaritate socială și patrimoniu cultural.

Obiectivul I: Sprijinirea cultelor ca parteneri educaționali în formarea caracterelor

Educație religioasă de calitate, opțională și respectuoasă: Predarea religiei în școli va rămâne o opțiune liberă a părinților și elevilor, conform Constituției și deciziilor CCR, cu standarde ridicate de calitate pedagogică, respect interconfesional și profesionalism.

Pregătirea profesorilor de religie: În parteneriat cu facultățile de teologie și ministerul educației, se vor stabili criterii clare de selecție, formare continuă și evaluare a cadrelor didactice care predau religia.

Programe comune pentru educația morală: Sprijin pentru proiecte care implică școala, familia și comunitățile religioase în formarea valorilor morale (cinste, respect, solidaritate, responsabilitate).

Obiectivul II: Cultivarea patrimoniului spiritual și cultural al cultelor

Protejarea și restaurarea patrimoniului religios: Alocări dedicate pentru restaurarea lăcașurilor de cult de importanță istorică și culturală, în parteneriat cu autoritățile locale și naționale, indiferent de confesiune.

Digitalizarea arhivelor și bibliotecilor religioase: Proiecte comune cu universitățile și institutele de cercetare pentru digitizarea și valorificarea patrimoniului spiritual și cultural al cultelor.

Promovarea turismului spiritual: Dezvoltarea circuitelor de pelerinaj și turism cultural religios în parteneriat cu autoritățile de turism, ca sursă de dezvoltare locală.

Obiectivul III: Rolul social al cultelor în sprijinirea celor vulnerabili

Sprijinirea inițiativelor sociale ale cultelor: Statul va încuraja parteneriate cu cultele care oferă sprijin pentru persoane vulnerabile (bătrâni, orfani, dependenți, persoane fără adăpost), prin co-finanțare și simplificarea accesului la fonduri.

Centre educaționale și de consiliere morală: Încurajarea inițiativelor cultelor de a deschide centre de consiliere familială, educație parentală și prevenție a abandonului școlar.

Dialog interconfesional pentru coeziune socială: Promovarea unui cadru de dialog între culte pentru proiecte comune, în special în regiunile multietnice și multiconfesionale.

Decalogul politicilor referitoare la culte

Religia rămâne opțională în școli, conform deciziilor CCR, dar susținută ca formă de educație morală și spirituală.

Profesorii de religie vor fi bine pregătiți, evaluați și respectați.

Statul încurajează colaborarea școală–familie–Biserică în formarea caracterului.

Se susține restaurarea și protejarea patrimoniului religios românesc.

Se digitalizează bibliotecile și arhivele cultelor pentru cercetare și acces public.

Se dezvoltă turismul spiritual și cultural ca motor economic local.

Statul sprijină financiar acțiunile sociale ale cultelor.

Se creează centre educaționale și de consiliere sprijinite de culte.

Se promovează dialogul între religii pentru coeziune socială și pace civică.

Statul rămâne neutru religios, dar recunoaște și sprijină rolul public al cultelor.

https://www.funeriu.ro/sanatate/

SĂNĂTATE, SOCIAL: România sănătoasă și unită

România dispune de resurse umane de calitate, de aparatură modernă și de medicamente eficiente dar, din păcate, sistemul nostru sanitar nu reușește să își valorifice aceste resurse la capacitate maximă. Pacientul este adesea cel care pierde în acest sistem, mai ales când îngrijirea variază în funcție de momentul în care aceasta se acordă. În plus, multe persoane trebuie să suporte costuri mari din propriul buzunar pentru a beneficia de tratamente adecvate și rapide. Este momentul să punem realmente pacientul în centrul atenției!

Obiectivul I: Prevenția – Prioritate națională pentru sănătatea populației

Prevenția este fundamentul unui sistem sanitar modern, care trebuie să pună accentul pe măsurile care previn apariția bolilor, accidentelor și handicapurilor. Adopția conceptului „Sănătate în tot” este esențială pentru o Românie sănătoasă și va fi integrată în toate politicile publice: sănătatea nu este doar o chestiune medicală, ci o componentă esențială a dezvoltării economice și sociale. România alocă doar 3,7% din cheltuielile de sănătate pentru prevenție, mult sub media europeană de 6,2%. Este esențial ca acest procent să crească, având în vedere că prevenția nu este doar o investiție în sănătate, ci și în viitorul economic și social al țării.

Măsuri pentru dezvoltarea și întărirea sistemului de prevenție eficient:

Plan național de prevenție a bolilor cardiovasculare

Campanie națională de informare privind factorii de risc cardiovascular.

Promovarea unui stil de viață sănătos în școli și mass-media.

Screenings anuale pentru factori de risc cardiovascular (hipertensiune, colesterol, diabet).

Crearea unui registru național pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare.

Plan național de prevenție a bolilor pulmonare

Campanie națională de informare privind riscurile pulmonare (fumat, poluare, substanțe nocive).

Program de screening gratuit pentru populațiile cu risc crescut.

Crearea unui registru național pentru monitorizarea bolilor pulmonare.

Programe Naționale de Screening pentru Cancer

Extinderea programelor de depistare precoce pentru cancerele frecvente (sân, colorectal, col uterin, pulmonar).

Plan Național pentru Alimentație Sănătoasă

Educație nutrițională și reglementarea alimentației în școli și instituții publice.

Campanii naționale de conștientizare a riscurilor alimentației nesănătoase.

Caravane medicale în zonele deficitare în medicina de familie

Organizarea de caravane medicale pentru tratament și screening în zonele defavorizate.

Formarea asistentelor medicale în practică avansată.

Plan național de prevenție a bolilor psihice

Facilitatea accesului la psihiatru și psiholog, mai ales după pandemia COVID-19.

Prevenția în stomatologie

Program gratuit de consultații stomatologice pentru copii și adolescenți.

Campanii naționale pentru educația în igiena orală.

Prevenția bolilor infecțioase și vaccinarea

Creșterea ratei de vaccinare voluntare și consolidarea programelor de educație pentru igienă.

Monitorizarea sistematică a stării de sănătate

Crearea unei baze de date naționale pentru monitorizarea sănătății populației.

Întărirea medicinei școlare

Fiecare școală va avea personal medical pentru monitorizarea sănătății elevilor.

Obiectivul II: Îngrijire și tratament

Fiecare nivel (medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și îngrijirea în spitale) trebuie să funcționeze echilibrat pentru un sistem sanitar eficient.

Medicina de familie: Reevaluarea valorii punctului per serviciu pentru a reflecta munca reală a medicilor de familia și creșterea numărul de consultații decontate, pentru acces mai rapid la servicii de sănătate. Vom forma asistente medicale în practică avansată pentru a sprijini medicii de familie, în special în zonele defavorizate.

Ambulatoriul de specialitate: Alinierea nivelului de plată al medicilor specialiști cu cel al medicilor de familie va asigura echitate salarială și va contribui la stabilitatea personalului medical. Accesul rapid la medicii specialiști va reduce presiunea asupra spitalelor și va permite tratamente mai eficiente.

Îngrijirea în spitale: Promovarea unei culturi a siguranței medicale, formarea continuă a personalului medical și dotarea spitalelor cu echipamente moderne sunt măsuri esențiale. Vom susține transformarea spitalelor în fundații, asociații sau societăți cu scop nelucrativ pentru a crea un management mai eficient.

Accesul la medicamente: Ne angajăm să sprijinim producția internă de medicamente și echipamente medicale, astfel încât să depindem cât mai puțin de importuri. Vom crește bugetul pentru medicamente compensate și gratuite și vom implementa un sistem digital pentru prescripțiile medicale și decontările de medicamente.

Legislație clară și actualizată: Vom adopta o legislație coerentă, care să permită medicilor și personalului paramedical să ia decizii clare și eficiente pentru îngrijirea pacientului.

Decalogul Sănătății

Investiție în prevenție – prevenirea bolilor este fundamentul unui sistem sanitar eficient.

Acces universal la servicii de sănătate – fiecare român trebuie să aibă acces rapid și gratuit la serviciile medicale de care are nevoie.

Echitate în sănătate – distribuirea echitabilă a resurselor și serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii.

Sistem rezilient – un sistem sanitar pregătit să facă față crizelor și epidemilor.

Digitalizarea serviciilor de sănătate – implementarea unor sisteme digitale care să eficientizeze serviciile de sănătate.

Formare continuă pentru personalul medical – pregătirea constantă a medicilor și asistenților pentru a oferi tratamente de calitate.

Sprijin pentru zonele defavorizate – caravane medicale și formarea asistentei în practică avansată în aceste zone.

Promovarea unui stil de viață sănătos – campanii educaționale pentru a încuraja alimentația sănătoasă și activitatea fizică.

Investiții în infrastructura spitalicească – dotarea spitalelor cu echipamente moderne și crearea unui management eficient.

Colaborare între autorități și cetățeni – implicarea pacienților în procesul decizional și promovarea unui sistem medical transparent și de încredere.

Sistemul social propus vizează o Românie unită și cu o puternică solidaritate între generații

Premiză

O națiune este puternică atunci când nu își lasă în urmă nici copiii, nici vârstnicii, nici pe cei aflați în dificultate. Sistemul social nu este un cost, ci o investiție în solidaritate, coeziune și echilibru. România trebuie să devină o țară care valorizează contribuția fiecărei generații, care sprijină mamele, părinții singuri, persoanele cu dizabilități, seniorii, dar și pe cei care, deși pot munci, se confruntă temporar cu greutăți.

Avem nevoie de un sistem social echitabil și eficient, care nu încurajează dependența, ci reintegrarea activă în societate și economie. În același timp, protecția celor cu nevoi reale trebuie să fie necondiționată și demnă.

Obiectivul I: Sprijin real pentru familii și copii

Politici publice coerente pentru susținerea natalității și a echilibrului muncă-familie: creșterea semnificativă a indemnizației pentru creșterea copilului și stimulente financiare pentru întoarcerea timpurie la muncă.

Extinderea rețelei de creșe, grădinițe și centre de îngrijire de calitate, în parteneriat cu autoritățile locale și mediul privat.

Sprijin special pentru familiile monoparentale și pentru copiii aflați în risc de excluziune socială.

Obiectivul II: Respect și siguranță pentru seniorii României

Reforma sistemului de pensii în spiritul sustenabilității, echității și predictibilității, cu accent pe corectarea inechităților istorice.

Dezvoltarea rețelei de servicii de îngrijire la domiciliu, centre de zi și locuințe protejate pentru persoanele în vârstă.

Operaționaliazarea ameliorată a Cardului Seniorului, care oferă nu doar acces la reduceri și servicii preferențiale pentru transport, cultură, sănătate și recreere, ci și un sistem care să încurajeze activitatea.

Obiectivul III: Incluziune, nu asistență pasivă

Reformarea sistemului de ajutoare sociale pentru a încuraja activarea profesională și reintegrarea în câmpul muncii, inclusiv prin formare profesională.

Condiționarea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă de participarea la cursuri, muncă în folosul comunității sau stagii de recalificare.

Dezvoltarea de rețele comunitare de sprijin: asistenți sociali, consilieri, psihologi, mediatori, cu accent pe intervenția în comunitățile vulnerabile.

Obiectivul IV: Protecție și demnitate pentru cei mai vulnerabili

Un sistem de sprijin solid și uman pentru persoanele cu dizabilități, axat pe autonomie, acces la educație, muncă și spațiu public.

Măsuri speciale pentru sprijinirea persoanelor fără adăpost și integrarea lor socială și profesională.

Digitalizarea și simplificarea tuturor serviciilor sociale – un dosar social unic, accesibil și integrat pentru toate instituțiile implicate.

Decalogul „România unită și solidară transgenerațional”

Nicio generație nu e lăsată în urmă: de la copil la senior, statul trebuie să sprijine fiecare etapă a vieții.

Familiile sunt nucleul societății și merită susținere concretă.

Seniorii României trebuie respectați, nu marginalizați.

Ajutorul social este o punte spre reintegrare, nu o ancoră în pasivitate.

Asistența socială trebuie să fie personalizată, eficientă și bazată pe date reale.

Persoanele cu dizabilități trebuie văzute ca resursă, nu ca povară.

Solidaritatea nu e milă, ci asumare națională.

Digitalizarea serviciilor sociale – pentru demnitatea celor aflați în nevoie.

Colaborarea între stat, societate civilă și comunități locale este esențială.

România va deveni o țară în care fiecare cetățean știe că nu este singur.

https://www.funeriu.ro/dezvoltarea-teritoriului/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/DEZVOLTAREA_TERITORIULUI_30SEC.mp4

DEZVOLTAREA TERITORIULUI: România bine gospodarită, pentru o țară echilibrată, frumoasă și funcțională

Premiză

România suferă de dezechilibre majore în dezvoltarea teritorială: ruralul este îmbătrânit și părăsit, orașele cresc haotic, iar infrastructura conectivă e fragmentată. Organizarea teritoriului corespunde unei demografii și linii de comunicare din secolul trecut. Lipsa unei viziuni coerente asupra teritoriului a dus la risipă, depopulare, blocaje urbanistice și pierderi de oportunități. Nu putem construi o Românie prosperă într-un teritoriu dezordonat. Vom face o reformă administrativă acceptată în fiecare localitate, nu decisă într-un birou din București.

O Românie bine gospodărită este una care știe să valorifice fiecare colț de țară, care respectă peisajul, istoria și potențialul fiecărei comunități, și care îmbină eficiența cu armonia.

Obiectivul I: Dezvoltare echilibrată și armonioasă a teritoriului

Echilibrarea dezvoltării dintre regiuni – Fiecare județ va avea un plan de dezvoltare coerent, adaptat potențialului local (industrie, agricultură, turism, tehnologie), susținut prin fonduri europene direcționate inteligent.

Combaterea depopulării satelor – Reabilitarea și digitalizarea satului românesc, cu investiții în locuire decentă, servicii publice, transport și conectivitate digitală, pentru ca traiul la sat să fie o alegere viabilă, atât pentru cei care au ocupații locale, cât și pentru cei care lucrează în orașele din proximitate.

Rețeaua orașelor mijlocii – Susținem orașele medii ca poli regionali de stabilitate economică și socială, reducând presiunea pe marile orașe și distribuind mai echitabil resursele.

Planificare urbanistică inteligentă – Întărirea capacității profesionale a autorităților locale de a planifica pe termen lung, cu reguli clare, care să elimine haosul urban și să redea orașele oamenilor, nu betoanelor.

Implicare întărită a oamenilor în administrația locală – prin ușurarea modului de a candida.

Obiectivul II: Infrastructură ca sistem circulator al națiunii

Finalizarea autostrăzilor majore – Vom închide marile coridoare de autostradă și vom lega toate regiunile istorice într-un sistem național funcțional.

Aeroportul Otopeni va deveni -în timp- cel mai modern aeroport din zonă.

Căi ferate moderne – Reînnoirea rețelei feroviare, electrificarea și introducerea trenurilor rapide și curate, pentru transport de persoane și marfă eficient.

Transport local eficient și nepoluant – Vom susține orașele care investesc în transport public electric, microbuze școlare și piste de biciclete, pentru o mobilitate modernă și curată.

Infrastructură digitală în toată țara – Conectăm toate localitățile la internet de mare viteză, cu prioritate în zonele defavorizate, pentru ca nimeni să nu rămână în afara lumii moderne.

Obiectivul III: O țară frumoasă, ordonată și locuibilă

Estetică și identitate în spațiul public – Vom sprijini inițiativele de reabilitare a centrelor istorice, a fațadelor, a peisajelor urbane și rurale. Bunul-gust trebuie să redevină normă în construcții.

Gospodărire durabilă a resurselor – Apa, pădurile, solul, energia regenerabilă vor fi administrate responsabil, cu accent pe eficiență și respect pentru natură.

Reducerea riscului de calamități – Vom crea un sistem național integrat de prevenire și intervenție în fața cutremurelor, inundațiilor, alunecărilor de teren și altor dezastre.

Simplificarea legislației urbanistice și construcțiilor – Vom promova un cod al construcțiilor clar, aplicabil, care încurajează investițiile responsabile și penalizează haosul și improvizația.

Decalogul României bine gospodărite

Fiecare regiune contează – Dezvoltare echilibrată prin planuri locale adaptate specificului fiecărui județ.

Satul nu moare – Revigorarea vieții rurale prin servicii moderne, conectivitate și locuire decentă.

Orașele medii – piloni ai echilibrului – Sprijin pentru orașele mijlocii ca alternative viabile la marile aglomerări.

Ordine și viziune în urbanism – Fără haos imobiliar: orașe planificate cu reguli clare și estetică sănătoasă.

Autostrăzi care unesc țara – Finalizarea marilor coridoare rutiere ca simbol al unității naționale.

Trenuri demne de secolul XXI – Reînnoirea căilor ferate și transport curat, eficient și rapid.

Digitalizare pentru toți – Internet de mare viteză în fiecare localitate, fără excepție.

O țară care arată bine – Investiții în patrimoniu, peisaj și spațiu public, pentru mândrie locală și atractivitate.

Natură gospodărită, nu exploatată – Resursele naturale administrate cu chibzuință și respect.

Legi clare, construcții curate – Simplificarea legislației și reguli care aduc ordine, nu improvizație.

Concluzie

O Românie bine gospodărită este o Românie în care ne simțim acasă oriunde. Un stat care-și pune ordine în teritoriu este un stat care-și respectă cetățenii, le economisește timpul, le protejează viața și le cultivă mândria. Președintele are datoria să susțină viziunea pe termen lung a unei țări coerente, armonioase și funcționale.

https://www.funeriu.ro/energia-si-mediul/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/MEDIU_ENERGIE_1MIN.mp4

ENERGIA ȘI MEDIUL: România autosuficientă și curată

Premiză

România are toate resursele pentru a deveni independentă energetic și totodată un exemplu regional în protecția mediului. Avem soare, vânt, ape, gaz, uraniu, teren agricol și o poziție geostrategică favorabilă. Dar prea des, deciziile incoerente, corupția și lipsa de viziune au împins România în poziția de consumator vulnerabil, dependent și poluant.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea sunt realități care nu pot fi ignorate. România are o biodiversitate excepțională (Delta Dunării, Munții Carpați, pădurile seculare), dar amenințată de defrișări, poluare și subfinanțare în protecția mediului, prin urmare avem nevoie de un nou contract între stat, economie și cetățeni: România să fie un stat autosuficient energetic, responsabil ecologic și respectuos cu resursele sale naturale. Responsabilitatea ecologică poate și trebuie făcută în paralel cu dezvoltarea economică, nu în local acesteia.

Obiectivul I: Independență energetică prin folosirea inteligentă a resurselor naționale

Strategie pe termen lung: România va avea o viziune energetică stabilă, cu ținte clare pentru 2030 și 2050. Aceasta va include o tranziție echilibrată și realistă spre energie verde, fără dogmatism ideologic și fără pierderea competitivității economice, dar cu responsabilitate pentru generațiile viitoare.

Exploatarea responsabilă a gazelor naturale și a uraniului: Aceste resurse vor fi exploatate cu grijă, în beneficiul național și în acord cu standardele europene de protecție a mediului.

Creșterea capacității de producție energetică internă: Investiții strategice în energie solară, eoliană (terestră și offshore), hidroenergie modernizată și energie nucleară sigură (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă) și SMR.

Prosumatori și comunități energetice: Fiecare gospodărie și comunitate va putea deveni producător de energie, cu susținerea statului prin simplificarea birocrației și subvenții inteligente.

Obiectivul II: România verde și curată

Reîmpădurirea strategică: Lansarea unui program național de împădurire, cu scopul de a crește suprafața forestieră și a crea centuri verzi în jurul orașelor.

Stoparea tăierilor ilegale: Digitalizarea completă a trasabilității lemnului, poliție de mediu eficientă și confiscarea extinsă a averilor celor implicați.

Gospodărirea apelor: Combaterea poluării râurilor, consolidarea barajelor și modernizarea rețelei hidrografice pentru prevenirea inundațiilor.

Sate și orașe curate: Sprijin pentru colectarea selectivă, reciclare și eliminarea gropilor ilegale de gunoi. Orice comunitate va avea obligația și sprijinul logistic pentru a deveni „curată până la trotuar”.

Obiectivul III: Economie circulară și educație ecologică

Zero risipă: Sprijinirea companiilor care valorifică deșeurile, recondiționează bunuri și produc local, cu amprentă ecologică minimă.

Educație ecologică în școli: Întărirea educației pentru mediu ca parte obligatorie a curriculumului la biologie și chimie, însoțită de proiecte practice comunitare.

Inovație verde și cercetare: Finanțarea cercetării în tehnologii verzi, stocare energetică, eficiență energetică și agricultură sustenabilă.

Parteneriate internaționale: România va juca un rol activ în Pactul Verde European, promovând interesele proprii fără să abdice de la valorile sustenabilității.

Decalogul pentru o Românie autosuficientă și curată

Producem în România energia pe care o consumăm.

Ne folosim inteligent gazul, uraniul și soarele.

Fiecare român poate deveni producător de energie.

Tăierile ilegale vor fi o amintire, nu o normalitate.

Reîmpădurim țara, sat cu sat, munte cu munte.

Apele noastre vor fi curate, râurile vii.

Orașe și sate fără gunoaie și fără poluare.

Nicio resursă nu e risipită: totul se reciclează, totul se valorifică.

Fiecare copil va învăța cum să protejeze natura.

România devine lider regional în energie și mediu.

https://www.funeriu.ro/infrastructura-si-transportul/

INFRASTRUCTURA și TRANSPORTUL: România rapidă, sigură și ieftină

Premiză

România pierde anual miliarde de euro și zeci de mii de vieți productive din cauza infrastructurii subdezvoltate. Fie că vorbim de autostrăzi lipsă, drumuri naționale degradate, căi ferate învechite sau transport public urban ineficient, consecințele sunt resimțite în costuri, nervi și insecuritate.

Pentru a deveni un stat cu adevărat dezvoltat, România are nevoie de o rețea de transport coerentă, care să lege eficient și sustenabil toate regiunile, cu accent pe viteza, siguranța și accesibilitatea costurilor. Transportul este, în același timp, infrastructură de viață, de economie și de coeziune națională.

Obiectivul I – Finalizarea marilor coridoare strategice naționale și europene

Accelerarea construcției și finalizării autostrăzilor prioritare.

Integrarea rețelei rutiere naționale cu principalele coridoare de transport european (TEN-T), în parteneriat cu Comisia Europeană.

Lansarea unui „Plan Național al Punctelor de Acces” pentru conectarea rapidă și sigură a localităților mici la magistralele de transport.

Includerea infrastructurii digitale (rețea 5G, senzori inteligenți, monitorizare) în toate noile construcții de infrastructură.

Obiectivul II – Transformarea radicală a căilor ferate

Electrificarea și modernizarea integrală a principalelor magistrale de cale ferată (București-Cluj, București-Iași, București-Timișoara, Constanța-Arad).

Achiziția de trenuri moderne, rapide și curate, produse în UE, adaptate și pentru persoane cu dizabilități.

Digitalizarea completă a CFR – bilete online, management eficient al traficului, transparență în achiziții.

Reintroducerea trenurilor de noapte moderne și rapide între marile orașe și capitale europene.

Obiectivul III – Transport local, intermodal și sustenabil

Promovarea transportului public urban și metropolitan ca alternativă la traficul auto: metrouri, tramvaie moderne, autobuze electrice și troleibuze.

Dezvoltarea centrelor intermodale în toate reședințele de județ, pentru a permite transferul rapid între moduri de transport (tren, autobuz, mașină, bicicletă).

Subvenții pentru autoritățile locale care introduc soluții smart de mobilitate (car sharing, bike sharing, semaforizare inteligentă).

Extinderea rețelei de piste de biciclete în orașe și în jurul acestora – pentru mobilitate verde și sănătoasă.

Decalogul „României rapide, sigure și ieftine”

Finalizarea tuturor autostrăzilor strategice până în 2030.

Modernizarea completă a magistralelor feroviare și introducerea trenurilor rapide.

Digitalizarea integrală a transportului public și feroviar.

Sprijinirea orașelor pentru transport public modern, curat și eficient.

Interconectarea României cu rețelele europene de transport.

Construirea unei rețele naționale de piste de biciclete.

Dezvoltarea mobilității intermodale și accesibile în fiecare județ.

Infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice în toate zonele urbane și rurale.

Transparență totală în investițiile publice din infrastructură.

Implicarea comunităților locale în deciziile majore de dezvoltare a infrastructurii.

https://www.funeriu.ro/interne/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/INTERNE_30SEC-1.mp4

Interne și siguranță publică: România sigură și liniștită

„România liniștită” — un stat care te protejează, te informează și te sprijină

Premiză:

România trebuie să devină o țară în care cetățeanul se simte mai în siguranță pe stradă, în propria casă, în școală sau în mediul online. Or, astăzi, prea mulți români se simt singuri în fața pericolelor: hoții sunt liberi, polițistul e descurajat, justiția e greoaie, iar frica domină cartiere, sate, școli și ecrane. Criminalitatea organizată a pus stăpânire pe comunități întregi, iar traficul de droguri, traficul de persoane, evaziunea fiscală și violența domestică distrug vieți.

Statul român trebuie să devină nemilos cu infractorii și blând cu oamenii cinstiți. Toleranța față de rău nu este democrație. O societate liberă este una în care legea e fermă și se aplică tuturor. Nu putem construi o Românie prosperă pe frică, pe corupție și pe nepedepsirea răului.

România trebuie să devină un stat care te protejează, nu unul care te lasă pradă. Un stat informat, prezent, eficient, care anticipează riscurile și acționează rapid. Siguranța nu este opțională: este prima datorie a statului față de cetățeni.

Obiectivul I: Instituții de aplicare a legii eficiente, profesioniste și independente prin următoarele măsuri:

Introducerea unui sistem unitar de indicatori de performanță publici pentru toți managerii din structurile MAI.

Concursuri transparente, naționale și periodice pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cu mandat limitat și evaluare anuală.

Eliminarea practicii împuternicirilor prelungite și instabilității manageriale.

Crearea unei Școli Naționale de Leadership pentru Afaceri Interne, destinată formării managerilor din MAI.

Reducerea procentului de funcții vacante sub pragul de 5% în termen de 3 ani.

Obiectivul II: Siguranță personală cuantificabilă și transparentă prin următoarele măsuri

Publicarea lunară, pe județe și localități, a statisticilor privind principalele infracțiuni (furturi, tâlhării, violuri etc.) pe o platformă accesibilă cetățenilor.

Publicarea timpului mediu de intervenție la 112, defalcat pe zone geografice.

Dezvoltarea unei aplicații mobile unde fiecare cetățean poate verifica indicatorii de securitate ai zonei în care locuiește, învață sau muncește.

Obiectivul III: Securitate comunitară și prevenție activă prin următoarele măsuri:

Crearea unei Hărți Naționale a Amenințărilor Locale, care să indice nivelul de risc pentru: trafic de droguri, bullying în școli, rețele de trafic de persoane, criminalitate organizată.

Destructurarea clanurilor interlope.

Introducerea de indicatori de risc în toate unitățile școlare, în colaborare cu Ministerul Educației și autoritățile locale.

Reorganizarea structurilor de prevenție, cu personal dedicat pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Obiectivul IV: Drumuri sigure, cu poliție prezentă și dotată prin următoarele măsuri:

Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale pentru Siguranță Rutieră, cu obiective anuale.

Polițiștii din teren vor avea competențe extinse, indiferent de structură (ordine publică, rutieră, judiciar).

Dotarea fiecărui echipaj cu etilotest, drug-test, radar mobil, body-cam și echipamente de protecție.

Introducerea unui sistem de „sancțiuni pecuniare progresive” pentru abaterile rutiere repetate.

Promovarea educației rutiere în școli și în campanii media dedicate.

Obiectivul V: Combaterea infracțiunilor economice și protejarea mediului de afaceri cinstit prin următoarele măsuri:

Creșterea capacității de analiză și investigare economică a Poliției Române prin înființarea unui Centru Național pentru Infracțiuni Economice și Digitale.

Consolidarea colaborării cu ANAF, ONPCSB și Parchetul General pentru analiza tranzacțiilor suspecte.

Stabilirea unui mecanism de alertă pentru autoritățile locale și centrale privind achizițiile publice trucate.

Introducerea unei linii directe pentru sesizarea infracțiunilor economice anonime.

Obiectivul VI: Valorizarea resursei umane din familia ocupațională „Aparate și Ordine Publică”

România sigură și liniștită are la bază oameni dedicați, care aleg, zi de zi, să-și riște viața pentru a proteja pe ceilalți. Familia ocupațională „Aparate și Ordine Publică” — care reunește polițiști, jandarmi, pompieri, militari, angajați ai serviciilor de urgență și alte structuri de intervenție — este pilonul stabilității în orice societate democratică.

Acești profesioniști trebuie respectați nu doar prin cuvinte, ci printr-un cadru instituțional, financiar și profesional demn de rolul lor esențial.

Vom susține:

Salarii și pensii decente, corelate cu riscurile și misiunile reale ale profesiei.

Condiții de muncă sigure și predictibile, prin investiții continue în infrastructură, logistică și dotări moderne.

Protecție socială reală, pentru ca angajații și familiile lor să fie protejați în fața riscurilor profesionale.

Acces la standarde europene de formare și echipare, prin parteneriate internaționale, mobilități și centre de excelență în instruire.

Respect public și recunoaștere instituțională, prin campanii de valorizare, sărbători oficiale și reprezentare corectă în discursul public.

Respect pentru cei care ne protejează!

Drepturi europene pentru profesioniștii din Ordine Publică și Aparate de Stat!

Obiectivul VII: Reforma penală și profesionalizarea reală a siguranței publice

O Românie liniștită este o Românie în care legea este clară, fermă și aplicabilă. Pentru ca statul să inspire încredere și respect, nu doar cetățenii, ci și funcționarii statului, magistrații sau infractorii să știe că legea nu are portițe, excepții sau umbre.

Vom susține:

Eliminarea plafonului pentru răspunderea penală a funcționarilor publici, astfel încât orice act ilegal să poată fi urmărit, indiferent de valoarea prejudiciului.

Crearea unui mecanism de asigurare judiciară pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de autori necunoscuți sau de persoane care nu pot fi trase la răspundere penală.

Limitarea drastică a pedepselor alternative pentru faptele comise cu intenție, chiar dacă nu sunt considerate grave în sine, atunci când sunt parte a unui concurs de infracțiuni. Repetiția și intenția nu pot beneficia de clemență.

Majorarea termenelor de prescripție, astfel încât soluționarea dosarelor penale să reflecte adevărul și să nu fie blocată de timp, iar justiția să fie reală, nu formală.

Instituirea unei răspunderi efective a magistraților, acolo unde deciziile sau neglijențele repetate produc efecte negative asupra înfăptuirii actului de justiție.

Reînființarea birourilor orășenești de sectoriști, ca verigă directă între cetățean și poliție. Prevenirea se face prin cunoașterea comunității, iar sectoristul este prima linie a siguranței publice.

Dotare tehnică de ultimă generație pentru structurile din ordine publică, cu accent pe digitalizare, comunicare rapidă și protecție personală. O poliție slab echipată este o poliție vulnerabilă.

O țară sigură este o țară cu reguli clare, aplicate ferm și cu mijloace moderne. Reforma penală nu este despre răzbunare, ci despre respect față de lege, stat și cetățean.

Decalogul pentru o Românie liniștită

Toleranță zero față de infracțiuni grave: trafic de droguri, infracțiuni de circulație, trafic de persoane, crimă organizată – tratate ca amenințări la adresa siguranței naționale. Pedepse maxime, fără reduceri. Reducerea drastică a accidentelor prin pedepsirea aspră a șoferilor-problemă.

Reorganizarea poliției: depolitizare, întărirea autorității și dotărilor, alături de mecanisme clare de control intern. O poliție respectată și eficientă în fiecare comunitate.

Siguranță în școli și în jurul lor: unități specializate pentru prevenirea consumului de droguri, protecția copiilor și formarea cadrelor didactice în identificarea riscurilor.

Protejarea femeilor și copiilor: măsuri ferme și rapide în cazuri de violență domestică, ordine de protecție efectiv aplicate, centre de urgență în fiecare județ.

Tehnologie pentru prevenție și intervenție rapidă: camere de supraveghere inteligente în zonele de risc, sistem național de alertă funcțional, rețea digitală integrată între instituții.

Servicii de urgență rapide și bine coordonate: timpi de răspuns reduși drastic, investiții în dotare și instruirea personalului de intervenție.

Sprijin pentru victime: servicii de consiliere psihologică gratuite, protecție legală și integrarea rapidă în sistemul de sprijin social.

Combaterea criminalității cibernetice: unități specializate, cu expertiză tehnică de vârf, protejarea tinerilor și a datelor personale ale cetățenilor.

Implicarea comunităților locale: poliție comunitară reală, consilii de siguranță locală și campanii de prevenire în cartiere și sate.

Statul ca scut al cetățeanului cinstit: niciun cetățean nu trebuie să fie singur în fața răului. România va fi o țară în care binele e apărat, iar răul e pedepsit — clar, rapid și fără ezitare.

https://www.funeriu.ro/tineret-si-sport/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/TINERET-SPORT-30SEC.mp4

TINERET ȘI SPORT: România cu tineri puternici, curați și în formă

Premiză

Tinerii României au nevoie de direcție, modele și oportunități. Din păcate, două flageluri riscă să compromită viitorul generației tinere: consumul de droguri și obezitatea infantilă și juvenilă. Consumul de droguri în rândul tinerilor a crescut alarmant:

Conform Raportului Național privind Drogurile (ANA, 2023), 1 din 10 elevi de liceu a consumat cel puțin o dată droguri ilegale.

Obezitatea infantilă afectează grav sănătatea publică:

Potrivit OMS (2022), peste 30% dintre copiii români între 7 și 9 ani sunt supraponderali sau obezi.

Lipsa mișcării și alimentația dezechilibrată, combinate cu un mediu digital captivant și sedentar, contribuie la această realitate.

România are nevoie de o revoluție a vitalității: o națiune de tineri în formă, sănătoși fizic și mental, liberi de vicii, încrezători în propriile forțe. Iar sportul, educația și prevenția sunt pilonii acestei revoluții.

Obiectivul I: Prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor

Program național de prevenție și educație antidrog în toate școlile gimnaziale și liceale, cu implicarea foștilor dependenți, a poliției antidrog și a psihologilor.

Centre regionale de consiliere psihologică și reabilitare pentru adolescenți, accesibile gratuit.

Parteneriat cu rețelele sociale pentru combaterea propagandei pro-droguri și promovarea de mesaje de sănătate publică.

Toleranță zero față de traficanții de droguri, în paralel cu abordare realistă față de consumatori – un sistem echilibrat de sprijin pentru tratare și evitare a transformării consumatorilor în traficanți.

Obiectivul II: Combaterea sedentarismului și obezității în rândul tinerilor

Două ore de sport pe zi în școală, inclusiv activități opționale diversificate (dans, arte marțiale, sporturi urbane).

Program național „Mișcare pentru toți”: vouchere pentru activități sportive (sală, înot, tenis, baschet etc.), pentru copiii între 6 și 18 ani.

Rețea extinsă de terenuri și săli de sport gratuite sau subvenționate în zonele urbane și rurale.

Educație nutrițională reală în școală și implicarea părinților în promovarea unui stil de viață sănătos.

Obiectivul III: Promovarea excelenței sportive și a leadershipului tinerilor

Finanțarea dublă pentru sportul de performanță juvenil și centre regionale de excelență sportivă.

Programe de mentorat, leadership și voluntariat în licee și universități, dezvoltate cu ONG-uri și sectorul privat.

Crearea unei Agenții Naționale pentru Tineret, subordonată direct Guvernului, pentru coordonarea tuturor politicilor de tineret într-o viziune unitară.

Tabere de leadership civic, sportiv și antreprenorial pentru liceeni și studenți, în colaborare cu universități și parteneri europeni.

Decalogul „România cu tineri puternici, curați și în formă”

Toleranță zero pentru traficul de droguri – intervenție fermă a statului.

Educație antidrog în fiecare școală – cu exemple reale și impact emoțional.

Psihologi, consilieri și centre de sprijin pentru adolescenți vulnerabili.

Două ore de mișcare zilnică în școală, cu opțiuni atractive și moderne.

Vouchere pentru sport și sănătate pentru toți copiii și adolescenții.

Educație nutrițională practică, cu implicarea părinților.

Infrastructură sportivă gratuită sau accesibilă în fiecare comunitate.

Susținere dublă pentru tinerii sportivi de performanță.

Leadership, mentorat și voluntariat – piloni pentru formarea caracterului.

Agenție Națională pentru Tineret – coordonare și coerență în politicile publice.