Valorificarea superioară a capitalului— acces la finanțare, piața de capital, aderarea la euro și stabilitate economică
Documentul original
Pagina 114-117 ↗Valorificarea superioară a capitalului— acces la finanțare, piața de capital, aderarea la euro și stabilitate economică Mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară1 extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult în spatele altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%). Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei COVID–19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare. Sprijinul public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor a fost și este incoerent, încărcat de proceduri birocratice inutile, lipsit de transparență, predictibilitate, de eficiență și eficacitate. 1 Calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și Produsul Intern Brut. Pe partea de granturi nerambursabile, programele de sprijin din bani naționali concurează cu cele din bani europeni pe obiective similare de politică publică (ex: Start-up Nation vs. Start-up Plus), alocările de resurse sunt neclare, criteriile de evaluare ridicole pentru ceea ce contează cu adevărat în mediul antreprenorial. În plus, fiecare instituție pare sa aibă propriul program, cu propriile reguli, ceea ce creează un coșmar oricărui antreprenor. Pe partea de garanții sau instrumente financiare menite să încurajeze creditul bancar, există o combinație de resurse redundante care creează lipsă de predictibilitate și pentru bănci și pentru antreprenori. Programul IMMInvest este o dovadă cum poți rata o reacție rapidă pe timp de criză punând în așteptare mai bine de 20.000 de firme pentru ceva ce oricum ar fi putut beneficia oricum și fără sprijin. Pe zona de sprijin pentru finanțare de tip equity, în afară de 2–3 fonduri de mici dimensiuni create cu sprijinul FEI din bani europeni, nu există nici o perspectivă coerentă. OBIECTIVE • Simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor și facilitarea accesului transparent la informații, ca un ansamblu de reforme în care propunem: a) Crearea unui pachet coerent și transparent de facilitare a accesului la finanțare al antreprenorilor, care să ofere oportunități în funcție de stadiul afacerii (de la idee inițială, la start-up, la scale-up) și care să permită diversificarea surselor. b) Punerea în comun a resurselor din bani europeni cu cele din bani naționali, întrucât sursa de finanțare nu ar trebui să conteze, ci obiectivul de politică. Nimic nu se mișcă pe zona de piață de capital, neexistând vreun sprijin pentru finanțări de tip ofertă publică inițială (IPO). Sprijinul pentru finanțări alternative non-bancare, de tip crowd-funding sau business angels este inexistent sau extrem de firav. Economia României suferă din cauza lipsei de infrastructură și din cauza investițiilor publice prost făcute. În ultimii ani investițiile publice s-au prăbușit și chiar și atunci când s-au alocat fonduri pentru ele, acestea s-au concentrat pe investiții în apărare și nu investiții economice de care România are nevoie. Ne dorim ca economia României să fie una stabilă și europeană. Astfel, ne dorim integrarea în zona euro cât mai rapidă și respectul tuturor politicilor economice care fac o economie sănătoasă. c) Crearea unei interfețe unice („onestop-shop”) pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente (naționale și europene—nu doar cele de pe viitorul Cadru Financiar Multianual, ci și cele din cadrul Next Generation EU și cele cu depunere direct la Comisia Europeană), cu un sistem de inteligență artificială / RPA care să permită identificarea cu ușurință a surselor de finanțare posibile și oportune în funcție de situația particulară a fiecărui antreprenor. d) Folosirea sistemului bancar și a structurilor de sprijin ale afacerilor ca intermediari direcți (implementing bodies) pentru fondurile europene; e) Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privați și simplificarea condițiilor de finanțare; f) Crearea și implementarea în parteneriat cu sistemul bancar și a consultanților privați a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilității și a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiara a aplicațiilor: beneficiarul potențial își încarcă elementele principale ale ideii de proiect într-o aplicație simulată online, și își află punctajul preliminar, dar și nivelul de bancabilitate; g) Structurarea, în parteneriat cu sistemul bancar a unui sistem clar și transparent care sa asigure acordarea de credite din partea băncilor care sa acopere cota de cofinanțare cu care trebuie sa vina beneficiarii de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă; h) Crearea și operaționalizarea unei platforme online de servicii-suport (asistență: contabilitate, juridic, resurse umane, securitate și sănătate în munca, legislația muncii, marketing, comunicare externă, etc.) destinat micilor antreprenori aflați la început de drum în mediul privat, care să permită sprijinul voluntar din partea comunității de consultanță, respectiv mentoratul din partea unor antreprenori cu experiență; i) Crearea unei baze naționale de date cu acces deschis (open access) care sa centralizeze ideile de produse/ servicii disruptive și/sau dual use (medicina, securitate—apărare—domeniul militar, energie, dezvoltare sustenabilă) care sa ducă la investiții private strategice (consorții internaționale); j) Crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru start-up-urile inovative, care să permită finanțarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori și experți independenți și nu pe baza unei grile aride. k) Diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau co-investiții (matching funds) pentru sprijinirea creării/ dezvoltării inițiativelor/ fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity / capital de risc, crowd–funding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc. • Dezvoltarea pieței de capital pentru atingerea unor obiective macroeconomice esențiale: alocarea eficientă a capitalului în economie; facilitarea accesului la finanțare pentru companii și distribuirea riscului; formarea capitalului autohton și accesul publicului (direct și indirect prin fonduri de pensii și investiții) la creșterea economică; atragerea de investiții externe pentru reglarea echilibrelor macroeconomice; încurajarea intermedierii financiare și a investițiilor populației. • Alinierea cu pachetul legislativ UE al Pieței Unice de Capital și participarea activă la regândirea legislației Europene în privința utilizatorilor de servicii financiare și adoptarea unui Plan de acțiuni privind dezvoltarea pieței de capital. • Eficientizarea și depolitizarea Autorității de Supraveghere Financiară, includerea unor condiții minime de competență profesională pentru toți angajații ASF și persoanele care lucrează în domeniu. • Consolidarea sistemului bancar și crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank) pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a proiectelor majore de investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană. • Acces ușor și transparent la achiziții publice—Modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a ușura PRIORITATEA 3 procedura de achiziții, cu condiția transparentizării acestora, chiar și pentru sumele sub 15,000 euro. Vom ușura accesul pe SEAP/SICAP pentru ca toți comercianții care doresc să facă afaceri cu instituțiile de stat să aibă acces facil la sistem.