Rețeaua medicilor de familie
Documentul original
Pagina 56-58 ↗Reforma sistemului de sănătate pentru performanță medicală sustenabilă 1. Rețeaua medicilor de familie • Scăderea compartimentalizării serviciilor medicale de specialitate și favorizarea părinții să nu mai fie nevoiți să meargă în alte țări să cumpere și să aducă vaccinuri pentru copiii lor. • Derularea de campanii de educare privind importanța vaccinării—cu motivare suplimentară a medicilor de familie. • Actualizarea schemei obligatorii de vaccinare și dezvoltarea unui cadru legal pentru vaccinarea obligatorie. • Creșterea ratei de vaccinare a copiilor prin derularea de campanii de vaccinare, cu atenție sporită pentru comunitățile vulnerabile. • Completarea schemei de vaccinare pentru populația adultă la risc, expusă social, profesional sau prin patologii dobândite. cronice și prevenția sunt profund deficitare. Într-adevăr, accesibilitatea sistemului de sănătate românesc este printre cele mai slabe din Europa, nevoile medicale nesatisfăcute fiind enorme. La populația peste 65 ani se efectuează 1,9 consultații/an comparativ cu media europeană de 4,1/consultații/an. Este esențială dezvoltarea medicinei de familie ca placă turnantă a sistemului public de sănătate, optimizarea rolului de „gate-keeping” al medicinei primare (controlul ratei internărilor evitabile) și transferul poverii dinspre medicina de spital spre medicina prespitalicească, mult mai cost-eficientă. integrării în tratarea ambulatorie a comorbidităților; creșterea rolului integrator al medicinei de familie. • Revitalizarea centrelor de permanență existente și stimularea activității acestora, facilitarea dezvoltării unora noi, concomitent cu redefinirea pachetului de servicii medicale de bază. • Integrarea navigatorilor de pacienți cu rețeaua de medicină de familie și sistemele de admisie și programări ale spitalelor și ambulatoriilor de specialitate. • Extinderea pachetului de servicii de bază și facilitarea dezvoltării de servicii noi, cu dezvoltarea competențelor/serviciilor ce pot fi decontate în rețeaua primară. • Integrarea centrelor de permanență într-o rețea națională în vederea eficientizării și transparentizării activității, cu transformarea lor în policlinici de proximitate—un concept nou cu adăugarea unor noi servicii: analize de tip Point Of Care, ecografie și servicii de radiologie ce pot fi folosite și prin telemedicina; acestea ar degreva camerele de gardă și vor da posibilitate de angajare a tinerilor specialiști în medicină de urgență, medicină internă, specialități chirurgicale etc. care la ora actuală nu au locuri de muncă și părăsesc România. De asemenea, împreună cu serviciul de ambulanță, ar facilita accesul rapid la intervenții în urgență. Aceste policlinici vor avea rol important în meținerea stării de sănătate și prin derulare de campanii de prevenție; în plus vor avea rol de gestionare a sănătății mintale a populației prin cabinete de psihologie și, eventual, rețeaua de policlinici de proximitate ar putea avea și un serviciu comun de psihiatrie. • Integrarea funcțională a centrelor de permanență / policlinicilor de proximitate într-o rețea de gestionare a cazurilor, coordonată județean /regional /național, prin extensii ale dispeceratelor unice de urgență și prin rețea de navigatori • (Dotarea și dezvoltarea capacității și competențelor Centrelor de Permanență pentru a prelua pacienții de cod alb și albastru (non-urgențe) și chiar urgențele „de cod verde” dinspre Unitățile de Primiri Urgențe; găsirea de soluții locale astfel încât să se înființeze câte un centru de permanență în imediata vecinătate a Unităților de Primiri Urgențe astfel încât timpii de așteptare la UPU să scadă semnificativ) • Extinderea rolului medicilor de familie inclusiv cu ajutorul telemedicinei dar și prin programe de formare centrate pe dobândirea de abilități și competențe noi, cu unelte și susținere din partea sistemului de sănătate pentru facilitarea unei decizii medicale corect fundamentate și a unui tratament corespunzător în rețeaua primară. • Realocarea în interiorul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) astfel încât medicina primară să fie finanțată corespunzător—minim 8%; creșterea progresivă a rolului medicinei de familie astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente. • Creșterea autonomiei medicilor de familie în prescrierea unor medicamente sau recomandarea unor investigații prin corectarea anomaliilor din Contractul Cadru. • Creșterea eficienței economice și a valorii medicale a serviciilor oferite de medicul de familie. • Implicarea activă a autorităților locale în sprijinirea medicinei de familie (impozit 0 pe clădirea cabinetului, contribuția la instalarea medicului de familie și dotarea cabinetului acestuia). Chiar declararea Medicinei de Familie ca SIEG-uri—Servicii de Interes Economic General cu toate facilitățile asociate. • Reașezarea finanțării în funcție de calitate și rezultat; • Bonus de rural izolat pentru medicii de familie care decid să își deschidă un CMI în aceste zone—bonificația capitației și a plății per serviciu. • Direcționarea solicitărilor care nu corespund criteriilor medicale de urgență majoră spre rețeaua primară/ centrele de permanență, în vederea păstrării disponibilității resurselor avansate pentru cazurile severe sau complexe. • Debirocratizarea și descărcarea poverii administrative a cabinetele de medicină de familie; spre exemplu, administrarea gradului de compensare la nivelul farmaciei.