Diplomație culturală, educațională și sportivă, comunicare publică eficace

11. Diplomație culturală, educațională și sportivă, comunicare publică eficace Sporirea influenței României în plan internațional are nevoie și de alte componente: diplomația culturală, sportivă și educațională va fi pusă la lucru în mod profesionist. • Institutul Cultural Român (ICR) trebuie să devină o instituție de carieră, fiind necesară refondarea sa după distrugerea sistematică din 2012 încoace. ICR nu va promova o cultură oficială, ci va constitui o platformă de dialog cu industriile creative din diverse țări. Rolul culturii în dezvoltare, ideea de coproducție, vor constitui reperele acestei politici de relații culturale. • Institutul Cultural Român va avea un dublu patronaj – MAE și Ministerul Culturii. Rețeaua sa trebuie extinsă în cel puțin alte 25 de țări în afara celor actuale. Personalul ICR va fi alcătuit din specialiști în management cultural și în diplomație culturală și va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii. De asemenea, vom asigura o finanțare multianuală a institutelor și ne vom asigura că acestea funcționează în localuri potrivite pentru activitatea acestora. • Sunt necesare noi institute culturale în vecinătate și în spații strategice (America de Sud, Asia, Africa), dar acestea vor funcționa pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiți în programe și cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puțin 70%-30%. Ca exemplu, un institut cultural la New York nu poate avea același număr de colaboratori precum cel de la Praga. Recrutarea pe plan local (cu prioritate din cadrul comunității românești locale) va fi încurajată, iar salarizarea va fi adaptată geografic. • Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va prelua gestionarea sistemului de burse de studiu în străinătate și de burse oferite străinilor în România. • O atenție particulară va fi acordată diplomației sportive, pentru a capitaliza și orienta strategic organizarea de mari competiții sportive în România, astfel încât comunitățile să poată profita de pe urma lor. • Informarea transparentă, în termeni accesibili, abandonând „limba de lemn”, și în timp real a cetățenilor români asupra acțiunii externe a României trebuie să fie o prioritate. MAE trebuie să fie, prin urmare, dotat cu o interfață digitală modernă, ușor de utilizat și cu rubrici aduse la zi, care să permită acest lucru. • În general, politica de comunicare a MAE la nivel intern și extern trebuie profund revizuită. Diplomația nu poate fi apanajul unei elite deconectate de public, ci trebuie condusă pentru cetățeni. Vom dezvolta informarea sistematică a publicului românesc atât înainte cât și după reuniunile la nivel înalt sau reuniunile internaționale în care se adoptă decizii importante pentru țara noastră.

1. 0Original