29. Inovarea și cercetarea. Serviciile digitale
Documentul original
Pagina 23-24 ↗29. Inovarea și cercetarea. Serviciile digitale România ultimelor guvernări a înregistrat o diminuare accelerată a finanțării cercetării. Indicele inovării, care se situa la jumătate din media UE în 2008, a scăzut la 31% din media UE în 2020, fiind cel mai mic din Uniunea Europeană. Vom dezvolta programe specifice de încurajare a inovației și cercetării prin debirocratizarea procedurilor, debirocratizarea urgentă a administrației. Pentru dezvoltarea parteneriatelor externe vom asigura diplomația culturală necesară și suport financiar. Vom susține finanțarea proiectelor în funcție de relevanța lor pentru întreprinderile locale, pentru capitalul autohton, problemele comunităților locale și ale societății românești. Vom solicita trecerea la programe multianuale și decăpușarea de firmele de casă a marilor proiecte naționale și europene. AUR va încuraja puternic dezvoltarea de către capitalul românesc a propriilor direcții de cercetare și inovare și a parteneriatelor acestuia cu cercetarea universitară și academică, inclusiv la nivelul cercetării fundamentale. Susținem digitalizarea serviciilor publice în scopul creșterii transparenței și eliberării cetățeanului de corvoada administrativă și a sarcinilor repetitive, nu înrobirea lui într-un sistem care să-i monitorizeze fiecare acțiune. Reținem că, în momentul de față, la indicatorul „servicii publice digitale” România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană (indicele DESI). Scopul final al acestor măsuri, pe lângă dezvoltarea țării, este creșterea încrederii în instituții și în clasa politică – încredere aflată la cele mai joase cote (sub 80%). Creșterea încrederii în instituții este esențială pentru securitatea națională. România trebuie să-și asigure suveranitatea cibernetică, astfel încât, în condițiile unei eventuale decuplări de la rețeaua globală, principalele servicii publice să poată funcționa ca o rețea internă. Noi considerăm necesară impunerea prin lege ca datele cu caracter personal ale românilor, precum și informațiile de natură strategică privind statul român sau sectorul privat, să fie securizate în România pe baza unor soluții proprii. Interoperabilitatea bazelor de date între instituțiile publice trebuie să devină realitate. Statul trebuie să asigure prin legislație și practici controlul civil și sigur al administrării acestor date.