27. Agricultura și siguranța alimentară
Documentul original
Pagina 21-22 ↗27. Agricultura și siguranța alimentară În prezent, România, unul dintre cele mai bogate state europene, fost exportator net de carne, este dependentă de importurile alimentare: peste jumătate din consumul de carne de porc este din import, la fel 20% din legume și aproape 35% din fructe, 35% din miere, cantitățile de lactate din import înregistrând și ele, ponderi tot mai importante (28,2% în 2020 față de 2019). România nu își mai asigură, astăzi, alimentele de bază, iar balanța comercială este cronic deficitară, cu impact asupra întregii economii și a calității vieții. Sectorul agricol este plin de probleme și de paradoxuri. Exportul românesc de produse agricole este dominat de produse neprelucrate, în special cereale, iar producția este controlată sau dominată de companii străine. România este singurul stat european, mare producător de miere de înaltă calitate, unde producătorii nu au un cuvânt de spus în ceea ce privește comerțul țării în domeniu și care importă cantități masive de miere contrafăcută. Gradul de îndatorare a aproape jumătate din firmele din domeniu este de peste 80%, ceea ce, coroborat cu blocajele și sincopele administrative, le pune în pericol existența și va accentua deficitul comercial al țării prin creșterea importurilor. Academia Română apreciază că „valoarea adăugată per persoană ocupată cu timp integral în agricultura românească reprezintă la momentul actual doar 29% din media europeană.” AUR va încuraja agricultura, diferențiat, pe trei dimensiuni: producția țărănească, a gospodăriei familiale; producția capitalistă, de tip fermă; producția la scară a întreprinderilor agrozootehnice, așa încât agricultura românească să își îndeplinească rolul de furnizor de securitate alimentară. Vom stopa procesul speculativ cu terenuri și vom limita pe cât posibil componenta speculativă a comerțului cu produse agricole (intermediarii). Pământul este parte a ființei naționale și, în acest sens, ne interesează ca toate acestea să aibă acces la capital și la mijloace de producție adecvate ciclurilor lor de producție. Una dintre particularitățile României constă într-un sol deosebit, încă nu foarte chimizat, înalt productiv și o clasă țărănească încă relativ numeroasă aptă, cu suport, să producă ecologic, sustenabil. AUR va încuraja producția de tip țărănesc, prin centrarea acesteia pe producția de valoare adăugată mare, necerealieră, de tip „bucătărie țărănească”, conectată la circuite agroturistice, culturale și comerciale în lanțuri scurte. Vom promova dezvoltarea rețelelor comerciale care susțin producția țărănească și a microfermelor cu producție ecologică, sustenabilă, biologic compatibilă cu corpul omenesc, gustoasă și sănătoasă, nechimizată. În același timp, vom revitaliza industriile casnice, dar și cele pe scară medie, pentru procesarea producției locale. Avem în vedere politici speciale pentru industria lânii, a cânepii și a zahărului, aproape compromise în prezent. Vom încuraja circuitele turistice, culturale și educaționale conectate la agricultură. Vom plasa agricultura locală, ecologică, în centrul programului național de furnizare a alimentelor în școli. Infrastructura critică din mediul rural trebuie refăcută și dezvoltată: irigațiile, amenajările funciare, drumurile, depozitele și bursa țărănească de mărfuri. Ca urmare a proceselor climatice globale, a defrișărilor ilegale, satul și economia rurală sunt mai afectate de inundații, alunecări de teren și deșertificare. AUR va promova măsurile necesare pentru limitarea acestora, prin programe speciale de investiții și de reîmpăduriri. Pentru accesul produselor țărănești la consumatorul final de la oraș, AUR va susține formarea unor rețele de depozite și de distribuție adaptate acestui tip de economie, în cadrul unui program multisectorial: transporturi, agricultură, finanțe. Atitudinea autorităților față de producătorii agricoli, față de capitalul românesc și față de țăran, trebuie urgent revizuită. Structurile de control sanitar-veterinar, de finanțare, vor fi depolitizate și reprofesionalizate. Regimul proprietății trebuie revizuit: vânzarea pământurilor agricole către entități străine trebuie stopată, în timp ce comasarea și prezervarea proprietăților țărănești trebuie încurajată. Trebuie revăzute retrocedările ilegale din ultimii 15 ani, iar regimul silvic. Vom impune revizuirea Legii nr. 18 din 1991 (reforma fondului funciar), a Legii nr. 17 din 2014 (a vânzării pământurilor agricole către străini), precum și a Codului Silvic.