Justiție

Justiție Justiția este un serviciu public finanțat de către cetățeni, pentru a li se asigura o justă judecată, drept urmare este necesară adoptarea în regim de urgență a Legii răspunderii judiciare, astfel încât judecătorii, procurorii și grefierii să răspundă administrativ și penal pentru erorile judiciare comise cu sau fără intenție. Jurisprudența devine obligatorie pentru sistemul românesc de jutiţie pentru a avea o practică judiciară unitară şi astfel să eliminăm situaţiile halucinante când pentru speţe identice avem sentinţe judecătoreşti total diferite. Legea răspunderii magistraților are rolul de a sancționa disciplinar și material judecătorii care au emis sentințe greșite în urma cărora statul român a fost obligat la despăgubiri, prin deciziile instanțelor superioare naționale și de către CEDO. În situația în care un cetățean român condamnat de o instanță din România are câștig de cauză la CEDO, iar statul român este obligat să plătească despăgubiri, toți magistrații implicați în procedura judiciară care a dus la comiterea unui abuz vor fi anchetați disciplinar și întreaga sumă plătită de statul român drept despăgubire va fi imputată magistraților culpabili. După caz, legea va prevedea și sancțiuni clare pentru magistrații care, cu sau fără intenție sau chiar cu rea credință, comit abuzuri și încalcă legea și procedurile judiciare. Aceste sancțiuni merg de la avertismente, penalizări materiale, suspendarea din funcție, până la excluderea din magistratură, în situații grave de abuz și eroare judiciară. Legea răspunderii magistraților va cuprinde și sancțiuni clare pentru grefierii, procurorii și judecătorii care practică un comportament abuziv, dictatorial și lipsit de norme elementare de bun simț față de martori, inculpați, condamnați și avocați, în timpul anchetelor penale și în timpul ședințelor de judecată. Se va modifica legislația judiciară astfel încât să se pună accentul pe recuperarea prejudiciilor, pe efectuarea muncii în folosul comunității și mai puțin pe aplicarea de pedepse privative de libertate. Se va elimina din Codul de Procedură Penală sintagma ”suspiciune rezonabilă”, întrucât o persoană nu poate fi reținută și arestată pe suspiciuni, ci pe probe indubitabile. Datoria procurorului este de a dovedi vinovăția unei persoane, nu doar s-o presupună. Se va aplica prezumția de nevinovăție. Se va reveni la vechea formă de proceduri judiciare, prin reintroducerea recursului. Astfel, vor exista trei forme de judecată: fond, apel și recurs. Judecătoria se va înființa în fiecare UAT care are statut de oraș, indiferent de numărul de locuitori. Tribunalul va fi înființat la nivel de județ și va coordona administrative toate judecătoriile din județ. Se reduce numărul Curților de Apel, de la 15 la 7, după cum urmează: Curtea de Apel București pentru București, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov și Prahova Curtea de Apel Craiova pentru Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Teleorman și Mehedinți Curtea de Apel Constanța pentru Constanța, Tulcea, Călărași, Ialomița, Brăila și Galați Curtea de Apel Iași pentru Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui Curtea de Apel Cluj Napoca pentru Cluj, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Bistrița Năsăud Curtea de Apel Brașov pentru Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna, Buzău și Vrancea Curtea de Apel Timișoara pentru Timiș, Arad, Alba, Caraș Severin, Bihor și Hunedoara. Înalta Curte de Casație și Justiție va avea câte cinci complete de judecată în recurs, atât la secția civilă, cât și la cea penală. Completul de Judecată pentru recurs la Înalta Curte va fi format din șapte judecători. Toți politicienii, magistrații, diplomații, vor fi judecați doar de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu trei proceduri, fond, apel și recurs. La fond completul de judecată este format din trei judecători, la apel din cinci judecători iar la recurs din 7 judecători. Pentru degrevarea instanțelor de judecată și a procurorilor se va mări numărul de locuri anual la Institutul Național al Magistraturii. Modificarea legislației privind aplicarea măsurii de arest preventiv, pentru a preveni reținerea în mod abuziv a cetățenilor și privarea lor de libertate. Pentru măsura arestului preventiv, se judecă doar la fond și apel, fără recurs. În momentul în care procurorul dispune reținerea unei persoane pentru 24 de ore, în decurs de maxim 30 de minute, trimite la instanța de judecată propunerea de arest preventiv, arest la domicliu sau control judiciar. Instanța de judecată se propună asupra cererii procurorului, în maxim 6 ore de la înregistrarea cererii. În cazul în care instanța dispune arestul preventiv, apelul declarat de către persoana reținută, se judecă în decurs de maxim 12 ore. Astfel încât, persoana reținută în baza ordonanței procurorului să afle în maxim 24 de ore, dacă această măsură este confirmată de cel puțin două instanțe de judecată. Partidul Noua Românie va depune la Parlament un amendament privind modificarea statutului procurorului, în sensul că procurorii nu vor mai fi considerați magistrați, ci înalți funcționari ai statutului. Procurorii reprezintă interesele statului într-un proces, ei sunt acuzatorii, deci nu au cum să înfăptuiască justiția. Doar judecătorii sunt cei care înfăptuiesc justiția și, drept urmare, sunt considerați magistrați. Persoanele condamnate definitiv și irevocabil pentru fapte de corupție nu vor mai putea fi angajate în sistemul public de stat și nici nu vor mai avea dreptul să candideze la funcții de demnitate publică. Persoanele care au produs accidente rutiere soldate cu cel puțin un mort nu vor mai avea dreptul să conducă pe o perioada de 10 ani. Pentru cazurile de violență domestică, viol, tâlharie, agresiune fizică, se vor mări pedepsele cu cinci ani. Nu va mai exista imunitate în fata justiției pentru persoanele asupra cărora se fac cercetări pentru fapte de corupție. Aceste persoane vor avea obligația de a se pune la dispoziția organelor de cercetare penală imediat ce sunt solicitate, indiferent de funcția pe care o dețin. Acest lucru va fi obligatoriu prin lege și prevăzut în mod expres în fișa tuturor posturilor publice. Persoanele care desfășoară activități de cercetare penală (polițiști, procurori) vor avea întreaga răspundere față de rezultatele activității lor profesionale. În cazul în care aduc acuzații de natură a prejudicia pe nedrept diferite persoane fizice sau juridice, ei vor putea fi trași la răspundere penală și materială și se vor supune prevederilor anterioare. De asemenea, toată răspunderea materială pentru procesele pierdute la instanțele europene va cădea doar asupra persoanelor vinovate de procesele greșite, nu asupra statului român. Simplificarea legislației și reducerea termenelor de soluționare a dosarelor de retrocedare a terenurilor și imobilelor naționalizate. Simplificarea procedurilor de expropriere în cazul lucrărilor de utilitate publică. Inspecția Judiciară va deveni instituție autonomă, iar Președintele Inspecției Judiciare va fi ales prin examen. Procurorul General al României va fi numit şi revocat din funcţie de către Ministrul Justiţiei, pentru un mandat unic de patru ani. Procurorul General numește și revocă șefii DIICOT și DNA. Procurorul este obligat să dea o soluție în cazul unei anchete asupra unei infracțiuni la care sesizarea se face prin plângere prealabilă, în maxim 6 luni de la înregistrarea acesteia. În caz contrar, procurorul este suspendat șase luni din activitate. Se va introduce controlul psihologic obligatoriu, anual, pentru toți judecătorii și procurorii. Cei care nu trec examenul psihologic vor fi excluși din magistratură. Se va construi în patru ani de zile Cartierul Justiţiei în Bucureşti, care va reuni toate instanţele de judecată din Capitală. Ordonanța președențială se judecă în 48 de ore de la înregistrarea cererii la judecătorie. Împotriva deciziei se poate face apel la Tribunal în decurs de 48 de ore. Apelul se judecă în decurs de 48 de ore iar decizia rămâne definitivă. Nu se percepe niciun fel de taxă pentru judecarea ordonanței președențiale, iar judecata se face fără citarea părților. Ședințele de judecată se transmit live pe pagina de internet a fiecărei instanțe, doar în cazuri speciale, instanța poate decide suspendarea parțială sau totală a transmiterii live a ședinței de judecată, în cazurile în care trebuie protejată identitatea unor martori, anchetatori. Sentința unei instanțe de judecată se publică odată cu motivarea. Este permisă amânarea proununțării sentinței de maxim trei ori, dar perioada cumulată a amânării să nu depășească 30 de zile. Judecătorii care întârzie amânarea pronunțării sentinței și a motivării peste perioada de 30 de zile, primesc o penalizare de 1% din salariu pentru fiecare zi de întârziere. În cazul în care amânarea pronunțării depășește 30 de zile peste perioada legală, judecătorul este suspendat de la judecarea altor cauze până când își motivează și comunică sentința în dosarul care a depășit termenul limită.

1. 0Original