fermelor de familie și întinerirea generațiilor de fermieri
Documentul original
Pagina 149-150 ↗fermelor de familie și întinerirea generațiilor de fermieri măsurile de piață, cu finanțare din FEGA, vor contribui împreună cu intervențiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spațiului rural se va concentra în special pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri, pe investiții în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată. Direcții de acțiune Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent pe fermele de familie; I nstalarea tinerilor fermieri; Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar; Gestionarea riscurilor la nivel de fermă; Investiții în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare; Investiții în infrastructura de irigații; Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor; Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în lucru alte două proiecte importante care urmează să fie finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR). Acestea vizează: strategia de gestionare a apei (infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/ drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național anti- grindină și creșterea precipitațiilor) cu un buget de 6,5 miliarde de Euro; crearea unei rețele naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget de 750 milioane de Essssssssuro. Criza actuală generată de pandemia Covid-19 a impus necesitatea eficientizării Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020 (pilonul II al PAC), dar și a finanțărilor pilonului I – plăți directe, în condiții de siguranță sanitară pentru beneficiarii programului și autoritățile implicate. Astfel că, în contextul excepțional al pandemiei Covid-19, care a afectat toate aspectele vieții economice, sociale și sanitare ale societății, cadrul normativ a fost modificat în sensul stabilirii de reguli privind desfășurarea activităților beneficiarilor PNDR, prin ex- tinderea sistemului informatic creându-se posibilitatea depunerii on-line a cererilor privind prelungirea executării și/sau suspendarea contractului/ deciziei de finanțare sau a angajamentului, autorizarea și efectuarea plăților cheltuielilor eligibile, organizarea procesului de evaluare-selectare a cererilor de finanțare, monitorizarea, dar și posibilitatea invocării de către beneficiari a cazului de forță majoră și/sau de circumstanțe excepționale. Securitatea alimentară și suficiența de hrană permanentă a populației este la fel de importantă ca sănătatea, educația sau apărarea națională, astfel încât statul trebuie să intervină prin planificare strategică, adaptată economiei private și calității de stat membru UE. Producătorii agricoli, chiar dacă au realizat performanțe economice foarte bune în propria exploatație, nu au capacitatea de a realiza integrarea producției în sistemul comercial local și național, astfel încât sistemul de producție să fie competitiv pe piață (unică europeană) și suficient de flexibil pentru a se adapta cerințelor de consum al populației în condiții de volatilitatea pieței. Realitatea a dovedit că zootehnia poate deveni performantă în sisteme de producție integrată, în special în ferme familiale. Sectoarele de creștere și reproducție a păsărilor, porcilor și vacilor de lapte sunt puternic integrate în multe țări membre UE, iar producțiile de carne de pasăre și porc și producția de lapte de vacă obținute sunt mai mari decât cerințele pieței UE, generând o competiție puternică pe piață. Condițiile pedoclimatice ale României oferă posibilitatea obținerii de producții excedentare și variate, atât în sectorul vegetal cât și în zootehnie. În prezent agricultura României produce un excedent de materii prime agricole, per total, dar producția excedentară (în principal de cereale) este exportată cu valoare adăugată mică, iar produsele alimentare deficitare (în principal carnea de porc și în viitor laptele și carnea de pasăre) sunt importate cu valoare adăugată mare.