Dinamica balanței comerciale pentru produse agroalimentare

Dinamica balanței comerciale pentru produse agroalimentare Începând cu anul 2015, importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile, soldul schimburilor agroalimentare devenind negativ: de la -89,2 milioane Euro în 2015, deficitul comercial s-a adâncit continuu până la -1.153,2 milioane Euro în 2018, valoare care a fost depășită la finele anului 2019 și a ajuns la -1.247 milioane Euro, în condițiile menținerii trendului de creștere mai puternică a importurilor față de exporturi. Sectorul de procesare a produselor agricole are nevoie de investiții pentru crearea de capacități noi de procesare, de echipamente și tehnologii moderne, de fluxuri tehnologice care să permită respectarea standardelor comunitare și îmbunătățirea productivității. În mod specific nevoia de investiții în spații de producție și tehnologii moderne, dezvoltarea de noi produse, aplicarea practicilor și tehnologiilor inovative este mare în industria laptelui și a produselor lactate (îndeosebi în zona montană), în procesarea produselor horticole, în industria cărnii, dar și a produselor cu înaltă valoare adăugată. Realizarea de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători constituie o direcție prioritară pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Prin derularea unor astfel de investiții va crește numărul unităților de colectare/ sortare/procesare care respectă standardele UE (siguranță alimentară și trasabilitate) și ponderea pe piață a produselor autohtone cu valoare adăugată, se va echilibra nevoia de procesare în raport cu producția internă cu efecte pozitive asupra balanței comerciale. Totodată crearea de noi unități va avea ca efect direct crearea de locuri de muncă, contribuind la promovarea ocupării forței de muncă și la reducerea decalajului între cerere și ofertă. UE este în continuare afectată de un deficit semnificativ de proteine vegetale din cauza nevoilor sectorului creșterii animalelor, care depinde de importurile de furaje din țări terțe, situație care aproape nu s-a schimbat în acest domeniu de mai mult de 15 ani; întrucât situația actuală din UE, caracterizată de importurile de proteine vegetale, în principal soia, demonstrează că trebuie să luăm măsuri importante, asigurarea independenței proteice în România este importantă. Măsuri: susținerea investițiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime. Buget alocat - 430 milioane de Euro (FEADR); Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit prin dialog cu instituțiile de credit și asociațiile de profil; a cordarea de sprijin cuplat pentru fermieri în vederea asigurării independenței proteice (2% din alocarea aferentă plăților directe). Buget alocat - 200 milioane de Euro (FEGA); Planul proteina: susținerea (sprijin cuplat important) culturilor de soia și lucernă care să fie comercializate doar în țară și în spațiul comunitar. Există un potențial de 0,5 mil. ha soia care ar face din România un exportator.

1. 0Original