VII. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare
Documentul original
Pagina 36-39 ↗VII. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernare Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea și stimularea concurenței este un obiectiv strategic la nivel național, dat fiind rolul acesteia în creșterea productivității (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar și asupra competitivității țării noastre) și, în contextul noilor evoluții economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienței piețelor și în susținerea unui proces de revenire accelerat. Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcționare a economiei, pentru atragerea/stimularea investițiilor și, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivității economiei naționale. Obiective specifice 1. Ajutoare de stat pentru redresarea economică Pentru a sprijini economia, în contextul pandemiei, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente și să mențină continuitatea activității economice atât în timpul pandemiei, cât și după încheierea acesteia. Până în prezent, 8 măsuri de sprijin au fost notificate de România, cu asistența Consiliului Concurenței, în baza Cadrului temporar și autorizate de forul european. Totodată, la nivel național, s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis, programul IMM Leasing de echipamente și utilaje. Având în vedere accesul dificil la piața financiară pentru IMM-urile românești în special și pentru cele europene în general datorită contracției economice care oferă proiecții economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit în prezent la 800.000 de Euro fie va fi menținut, sau va fi aplicată o majorare a pragului stabilit înainte de criza economică de la 200.000 la 500.000 de Euro. Acestor măsuri li se adaugă acțiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19. Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de Lei (6,7 miliarde de Euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2019. Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul național și din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenția statului în economie în direcția atenuării efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluția indicatorilor financiari), cât și țintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului. Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluții economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea și sprijinirea actorilor și domeniilor vulnerabile. O atenție deosebită, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici și mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de pandemie, care amplifică dificultățile anterioare privind accesul la finanțare, în comparație cu întreprinderile mai mari. 2. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit și extins Una din prioritățile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării și implementării măsurilor cuprinse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (ex., IMM Factoring, măsuri privind șomajul și legislația muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile de comerț și servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate – Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.). Demersurile de relansare a economiei naționale sunt susținute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat și a cadrului fiscal european și de mobilizarea bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică și creșterea rezilienței. În contextul evoluției pandemiei Covid-19, Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate secțiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021. În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului Temporar și autorizate de forul european, menționate anterior, în prezent, se află în lucru și alte scheme de ajutor de stat destinate susținerii economiei în contextul pandemiei. 3. Redresarea companiilor de stat Guvernul se va concentra, în perioada următoare, asupra demersurilor de restabilire a viabilității economice pe termen lung a unor operatori economici ce activează în sectoare strategice ale economiei naționale, precum: Complexul Energetic Oltenia, Tarom, CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara și Compania Națională a Uraniului. La nivelul demersurilor demarate anul acesta (programele pentru Complexul Energetic Oltenia și Tarom), efortul financiar al statului pe termen mediu pentru asigurarea sustenabilității economice este estimat la aproximativ 1,48 miliarde de euro. 4. Intensificarea concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale (demersuri publice aliniate principiilor de concurență, eliminarea unor blocaje/ineficiențe aflate în calea manifestării concurenței), pregătirea pentru tranziția digitală Demersuri subscrise unui astfel de obiectiv: C rearea cadrului legislativ național pentru aplicarea și respectarea Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, care reglementează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care le utilizează. Platformele online reprezintă modele de afaceri inovative și au un rol important în crearea de noi oportunități de piață, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ele sporesc gama opțiunilor oferite consumatorilor la un nivel de preț competitiv, contribuind astfel creșterea bunăstării. În același timp, însă, există unele preocupări legate de practicile comerciale potențial dăunătoare existente la nivelul relației dintre platforme și utilizatorii lor profesioniști. Pentru a exploata pe deplin beneficiile economiei platformelor online, este determinant ca întreprinderile utilizatoare să poată avea încredere în serviciile de intermediere online de care le leagă relații comerciale, prin asigurarea de către furnizorii acestor servicii de condiții transparente și sisteme de soluționare a reclamațiilor accesibile și eficace. Acest lucru este deosebit de important, întrucât facilitarea a tot mai multor tranzacții prin serviciile de intermediere online conduce la o dependență sporită a acestor întreprinderi de platformele utilizate, fenomen favorizat de un robust efect de rețea indirect bazat pe date. Susținerea demersurilor de liberalizare: o preocupare importantă este ca procesul de liberalizare a pieței gazelor pentru consumatorii casnici, aflat în curs, să fie unul eficient, care să asigure condițiile necesare pentru modificarea contractelor de furnizare a gazelor naturale, astfel încât consumatorii să obțină cel mai bun preț și cele mai bune servicii asociate. De asemenea, pe baza experienței dobândite la acest nivel, se are în vedere un proces de liberalizare de succes și pe piața energiei electrice (de la 1 ianuarie 2021). Asigurarea unui cadru legislativ favorabil concurenței la nivelul industriilor noi/în dezvoltare, considerate a avea un potențial deosebit pentru dezvoltarea economică în ansamblu și pentru care modul în care se manifestă concurența este critic pentru parcursul viitor, cum este cazul celor din sfera economiei digitale (ex. economia colaborativă). Facilitarea accesului consumatorilor la informații: creșterea transparenței la nivelul consumatorilor cu privire la ofertele pentru diferite bunuri/servicii și, implicit, stimularea concurenței. Susținem, în acest sens, demersurile autorității de concurență, care a dezvoltat monitoare de prețuri la nivelul piețelor de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și carburanți, principalele bunuri din coșul de consum. Analiza cadrului de funcționare la nivelul companiilor municipale, în vederea asigurării conformității mecanismelor specifice cu principiile de concurență și reglementările din domeniu. 5. Asigurarea concurenței corecte Există o preocupare deosebită, la nivelul statelor și al instituțiilor internaționale referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deși nu sunt dominante, dețin o putere superioară de negociere față de partenerii lor comerciali. În acest context, au apărut, la nivelul legislației comunitare, reglementări în sensul sancționării acestor practici, în anumite sectoare specifice, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia. La nivelul țării noastre, sunt în derulare, în prezent, două acțiuni importante la acest nivel: Transpunerea în legislația națională a directivei privind practicile comerciale neloiale ale companiilor în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Implementarea eficientă a noii legislații va consolida puterea de negociere a fermierilor și a întreprinderilor mici și mijlocii în lanțul de aprovizionare cu alimente, fiind urmărită interzicerea anumitor practici comerciale considerate neloiale, precum plățile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificarea unilaterală a contractelor, refuzul de a încheia un contract scris, returnarea produselor nevândute sau obligarea plății pentru strategia de marketing a partenerului comercial. Modificarea și completarea prevederilor Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, proces care se va reflecta într-un cadrul legislativ mai bine adaptat obiectivelor urmărite, prin asigurarea unui proces transparent, capabil să descurajeze întreprinderile să săvârșească practici de concurență neloială. În condițiile acestui cadru legislativ extins, în concordanță cu practica altor state membre, vor putea fi sancționate practici ce țin de exploatarea poziției superioare de negociere.