Modernizarea, înze şi operaţionalizare structurilor de fo rolul României î

Modernizarea, înze şi operaţionalizare structurilor de fo rolul României î în ce mai complexe și diverse, la care se adaugă, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone, etc), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor urmări implementarea programelor şi proiectelor în planul modernizării, înzestrării şi operaţionalizării structurilor de forţe, care vor determina un nivel calitativ superior şi semnificativ al contribuţiei naţionale la arhitectura colectivă de securitate şi apărare NATO. În paralel, eforturile naţionale vor avea în vedere continuarea promovării profilului României ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune, monitorizarea, stimularea şi asigurarea progreselor determinante în ceea ce priveşte consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în Sud-Estul Europei şi regiunea Mării Negre pe toate cele trei componente operaţionale principale (terestru, aerian şi maritim) şi, în context, operaţionalizarea şi maturizarea proiectelor multinaţionale NATO de pe teritoriul naţional (ex. Brigada Multinațională Sud-Est/MNBDE-SE, Comandamentul Multinațional de nivel Corp Sud-Est/MNC-SE HQ). O atenţie aparte va fi acordată definirii şi implementării parametrilor optimi, măsurilor şi proceselor specifice în planul asigurării rezilienţei, atât la nivel naţional cât şi în cadrul integrat aliat, prin derularea unor programe de perfecţionare continuă pe linia asigurării securității cibernetice, a sistemelor de comunicații şi a combaterii ameninţărilor de tip hibrid, în vederea creşterii rezilienţei în faţa noilor provocări. În acest context este necesară creșterea rezilienței bazate pe comunicații civile, inclusiv 5G, deoarece comunicațiile de generații viitoare vor afecta societățile de la transport, asistență medicală și educație până la operațiunile militare. România va participa alături de celelalte 29 de state membre NATO la elaborarea unui plan de răspuns la pandemii, pe baza lecțiilor desprinse și a celor mai bune practici existente la nivelul statelor aliate în contextul actualei crize Covid-19. Astfel, vor fi luate măsuri în domeniul rezilienței și a pregătirii civile, a utilizării mecanismelor și capabilităților NATO în caz de criză. De asemenea, planul de răspuns național la pandemii va viza protejarea industriilor critice, îmbunătățirea planificării continuității activităților Alianței, cooperarea strânsă cu partenerii internaționali, precum Uniunea Europeană. Știrile false și acțiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidență asupra domeniului politico-militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influențării percepției sociale și afectării încrederii populației în instituțiile statului, cât și pentru obținerea de informații necesare pentru influențarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor și amenințărilor din mediul virtual impun crearea și dezvoltarea de capabilități specializate, la nivelul forțelor armate, pentru contracararea acțiunilor informaționale, a propagandei cu scop destabilizator și campaniilor de tip hibrid. Vor fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluții semnificative (apărare și descurajare, reziliență, cooperare interinstituțională, tehnologii emergente și disruptive, digitalizare) și lecțiile învățate din recenta pandemie de Covid-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile, precum și în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau știrile false. La nivel național, se va avea în vedere implementarea pachetului de Ţinte de capabilităţi 2021 și implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menționa accentul pe operaționalizarea noilor capabilități și planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat. Pe fondul acestor eforturi aplicate, se va asigura o atenţie aparte asigurării unei abordări aliate echilibrate, unitare şi coerente în ce priveşte politicile, măsurile şi iniţiativele vizând asigurarea posturii aliate înaintate pe flancul de Est al Alianţei. România va rămâne pe mai departe un promotor al unei relaţii trans-atlantice consolidate şi substanţiale, ca reper esenţial pentru securitatea europeană. Pentru România, NATO este instrumentul primordial şi central al apărării colective fundamentată pe indivizibilitatea securităţii aliaţilor. Partea română va continua susținerea consistentă a maximizării cooperării și coordonării NATO-UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităților și gestionării riscurilor și amenințărilor de securitate, cu asigurarea complementarității și sinergiei între acțiunile celor două organizații, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiției. La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună (PSAC) şi la iniţiativele şi procesele de dezvoltare a capabilităţilor în formatele de cooperare multinaţională oferite de Agenţia Europeană de Apărare, cât şi prin contribu- ţia la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida UE. Măsurile propuse au în vedere: consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional; participarea la consolidarea industriei europene de apărare și a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizează capabilități prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligență artificială; optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor și proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare derulate la nivelul Agenției Europene de Apărare (EDA); participarea la inițiativele și procesele UE dedicate dezvoltării de capabilități militare (PESCO – inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP), în coerență cu angajamentele asumate în cadrul NATO și respectând principiul setului unic de forțe; promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanţă accentuată în actualul context strategic, prin susţinerea implementării Declarațiilor comune privind cooperarea UE-NATO; asigurarea sprijinului şi asistenţei statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistenţă mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE). II. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA În ideea continuităţii şi coerenţei, precum și în contextul direcționărilor prevăzute de Carta albă a apărării 2020, pe linia politicii de apărare se va urmări intensificarea dialogului politico-militar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic. Sprijinul și asistența oferite de partea americană rămân esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare. Astfel, într-un context de securitate instabil și provocator, este mai mult ca niciodată oportună aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare/ cooperare, de coordonare şi armonizare a abordărilor şi punctelor de vedere la nivel politico-militar în vederea adoptării unor poziţii comune pe subiectele, politicile şi proiectele de interes vizând securitatea europeană şi regională. România va continua să-și dovedească calitatea de aliat statornic și durabil al SUA, în paralel cu aprofundarea dimensiunii de apărare a parteneriatului strategic. În acest context, implementarea iniţiativelor de cooperare bilaterală în domeniul apărării se va derula în cadrul asigurat de Foaia de Parcurs (Roadmap) a Parteneriatului Strategic în domeniul apărării 2020- 2030. III. Intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării În contextul evoluțiilor politice și de securitate relevante, este de subliniat importanța unei abordări echilibrate, care să permită menținerea unor contribuții substanțiale în regiunile de interes prioritar pentru România (Marea Neagră/vecinătatea estică, Balcanii de Vest) și în același timp să asigure o prezență relevantă în cadrul eforturilor operaționale din vecinătatea sudică. O astfel de abordare este cu atât mai relevantă având în vedere globalizarea amenințării și atenția sporită acordată de NATO și UE evoluțiilor de securitate din Africa și Orientul Mijlociu, Estul Mediteranei, Caucazul de Sud și Estul Ucrainei, inclusiv pe palier operațional. Cooperarea internațională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât și în format multinațional, în cadrul organizațiilor internaționale din care România face parte, este un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România. Prioritățile de cooperare internațională în domeniul apărării pentru perioada următoare vizează implementarea politicilor de cooperare internațională, contribuind la derularea programelor de instruire și pregătire ale Armatei Românei cu partenerii externi, îndeplinirea obligațiilor în conformitate cu angajamentele asumate la nivel NATO, UE, ONU, OSCE și în cadrul inițiativelor regionale, precum și sprijinirea promovării intereselor strategice ale statului român în regiunea sud-est europeană. În vederea consolidării profilului strategic al României, mijloacele specifice politicii de cooperare internaţională în domeniul apărării, prin care se va acţiona, vizează cooperarea: cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA; în cadrul organizaţiilor/organismelor internaţionale la care România este parte (NATO, UE, ONU și OSCE); bilaterală cu statele membre NATO şi/ sau UE;

1. 0Original