Obiective culturale pentru perioada 2021-2024

Obiective culturale pentru perioada 2021-2024 Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022. Sectoarele cultural-creative au fost puternic afectate de pandemie, în primul rând, din punctul de vedere al interacțiunii cu publicul. Va continua activitatea grupului de lucru pentru stabilirea unui mecanism de consultare transparent și eficient alături de reprezentanții sectoarelor cultural-creative. Linia de finanțare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiarii fiind și ONG-urile din domeniul cultural. Pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru cca. 1.000 de beneficiari, persoane juridice. Realizarea Registrului Sectoarelor Cultural-Creative (RSCC) Realizarea hărții sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesioniști din cadrul SCC și a indicatorilor socio-economici ai domeniului cultural reprezintă unul dintre obiectivele prioritare. În anul 2020, Ministerul Culturii prin Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a demarat proiectul Registrul Sectorului Cultural, care are drept scop inventarierea entităților/persoanelor care activează în domeniul cultural și care fac parte din următoarele categorii: organizații neguvernamentale și lucrători (persoane fizice) din domeniul cultural. RSCC va îngloba toate informațiile cu privire la toți participanții din domeniul cultural, care va contribui la actualizarea înțelegerii rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice. Digitalizarea Ministerului Culturii și a instituțiilor din subordine Este programată crearea unei platforme unice, la nivelul Ministerului Culturii, care să gestioneze toate aplicațiile financiare reglementate prin Ordonanța nr.51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, Ordonanța Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum și alte tipuri de finanțare. Totodată, această platformă va putea fi folosită pentru depunerea documentației pentru obținerea acordului scris, în cazul executării lucrărilor și va asigura o mai eficientă și transparentă gestionare a timpului pentru soluționarea dosarelor. Termenul de implementare este estimat la 12 luni, iar alocarea bugetară la aproximativ 1 milion de euro, din fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027. Statutul lucrătorului cultural (modificarea Legii nr.8/ 1996) Se impune realizarea modificării legislației în vederea creării cadrului necesar pentru elaborarea și adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este necesară încadrarea legală a tuturor profesiilor din sectoarele culturale, pentru a asigura cadrul elementar de protecție socială pentru artiștii și lucrătorii culturali din România, pentru a permite buna finanțare a activității lor și pentru a reda încrederea și prestigiul profesiilor artistice și culturale. Pentru multe dintre aceste profesii, cadrul legal va fi actualizat, pentru altele va fi creat. Se va elabora cu maximă celeritate un proiect legislativ care să reglementeze corect acest domeniu, în concordanță cu nevoile societății. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național. Definirea patrimoniului cultural trebuie să aibă în vedere specificul fiecărui tip de patrimoniu: material-imaterial, mobil-imobil, subacvatic. În acest sens, va fi prioritizată implementarea următoarelor proiecte: Codul Patrimoniului: elaborarea și adoptarea proiectului de lege care să cuprindă toate prevederile legale în vederea creionării unui cadru unitar la nivelul patrimoniului național din România (proiectul este finanțat deja prin FSE - POCA, în valoarea 2.990.000 Lei, și are termen de finalizare luna septembrie 2021); Managementul siturilor UNESCO: realizarea cadrului legal necesar pentru salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială a patrimoniului UNESCO; P lanul de acțiuni Roșia Montană: • Transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană în cea a Ministerului Culturii, pentru înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer; • Continuarea finanțării restaurării obiectelor din Lista Monumentelor Istorice prin PNR sau prin Timbrul Monumentelor Istorice; • Sprijinirea administrației locale, în vederea realizării Planului Urbanistic General; • Continuarea demersului de înscriere a sitului „Peisajul Cultural Minier al Roșiei Montane” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte obiective incluse pe lista indicativă UNESCO (Ansamblul Monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, Limesul roman de pe teritoriul României etc). Realizarea Hărții patrimoniului cultural subacvatic și descărcarea arheologică pe segmentele de interes strategic și economic. Timpul de implementare estimat este de 5 ani, iar finanțarea ce va fi asigurată se ridică la 100 de milioane de Euro; Finanțarea programului de salvgardare a patrimoniul imaterial - de la Tezaur Uman Viu, la rute culturale, care să cuprindă și un proces de digitalizare a arhivelor patrimoniului imaterial. Acest proces va fi derulat anual, iar finanțarea necesară se ridică la 1 milion de Lei/anual; Bugetarea corespunzătoare a Programului Național de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) și dublarea eforturilor prin linia de finanțare Regenerare Urbană a Programul Național de Relansare și Reziliență. Programul va beneficia de o finanțare de 50 de milioane de Lei/anual; Digitalizarea și reglementarea Listei Monumentelor Istorice, care conține peste 33.000 de obiective. Realizarea acestui obiectiv necesită un termen de implementare de 3 ani și un buget de 15 milioane de Euro, fonduri nerambursabile - POCID 2021-2027; C olectarea Timbrului Monumentelor Istorice. Timișoara – Capitală Europeană a Culturii Sprijinirea de către toate instituțiile centrale a Programului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, pentru implementarea tuturor proiectelor asumate de către municipiu, reprezintă un alt obiectiv major. Modificarea și completarea OUG nr.42/2019, în vederea corectei adaptări a situației pe care a generat-o criza Covid-19, precum și asigurarea finanțării pentru proiectele culturale și pentru obiectivele de investiții, reprezintă acțiuni pe termen scurt ce vor fi realizate în scopul asigurării succesului acestui program. Sursele de finanțare sunt asigurate: 52,9 milioane de Lei din bugetul de stat pentru proiecte culturale și 114,65 milioane de Lei prin transferuri către unitățile administrativ-teritoriale, în scopul realizării a 6 obiective de investiții în Municipiul Timișoara și Județul Timiș. A rta contemporană – Continuarea campaniei de achiziție de artă contemporană și transformarea acesteia într-un program permanent al Ministerului Culturii. În anul 2020 s-au alocat, după 12 ani, primele fonduri pentru achiziția de artă plastică pe care o gestionează Muzeul Național de Artă Contemporană. 430 de artiști s-au înscris în această competiție, iar patrimoniul statului urmează să-și mărească portofoliul cu unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale artiștilor români contemporani. Pentru următoarele 48 de luni sunt alocate sume în valoare de 8 milioane de Lei, de la bugetul de stat. E ducația prin Cultură – Dezvoltarea unui program național, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, privind introducerea în curricula școlară obligatorie a informațiilor aferente sectoarelor cultural-creative, prin dezvoltarea conceptului de interdisciplinaritate. Această activitate, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de Euro, va fi finanțată din fonduri europene nerambursabile. C inematografie – Eficientizarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, elaborarea și adoptarea legii cinematografiei și actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic. Valoarea adăugată a sectorului cinematografic, atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al capacității sale de internaționalizare a produselor culturale românești, reprezintă o prioritate strategică pentru România. Prin dialogul constant cu reprezentanții industriei, Guvernul liberal și-a însușit necesitatea actualizării și modificării legislației, ca un pas esențial pentru dezvoltarea acesteia. Sursele de finanțare pentru eficientizarea instrumentelor de susținere a cinematografiei sunt: fondul cinematografic și bugetul de stat, prin cele 250 milioane de Euro aprobate pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Reglementarea statutului școlilor de artă și meserii Școlile populare de artă și meserii reprezintă pentru multe județe singurele alternative de formare culturală. Ele instruiesc peste 25.000 de cursanți și asigură, inclusiv, transmiterea obiceiurilor meșteșugărești către tinerele generații. Pentru adaptarea acestora la evoluțiile sociale și culturale, va fi promovat un nou proiect de lege, pe baza unui dialog cu reprezentanții acestor entități. C ultura scrisă - Promovarea artiștilor și culturii scrise românești în interiorul și în afara granițelor țării. Prin parteneriate bilaterale, Ministerul Culturii va promova programele de traduceri și internaționalizarea produselor culturale literare. Vor fi susținute inițiative care vizează atragerea și pregătirea unor traducători din alte spații culturale, astfel încât interesul pentru cultura scrisă din România să crească substanțial. Pentru acest obiectiv se estimează alocarea unui buget minim de 1 milion de Lei/anual. A rta spectacolelor - dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul tuturor instituțiilor de spectacol și concerte. România se bucură de 178 de instituții și companii de spectacol cu multe producții recunoscute la nivel național și internațional. Totodată, artiștii și profesioniștii din artele spectacolului sunt apreciați în cele mai înalte foruri, de la actori, la interpreți, la balerini și regizori. Va fi promovată modificarea cadrului normativ, astfel încât sectorul independent al artelor spectacolului să poată utiliza spațiile și infrastructura pe care instituțiile culturale publice le au în administrare, pentru dezvoltarea creativității acestui segment. Suplimentar, instituțiile naționale de spectacol vor avea obligativitatea ca 50% din repertoriul ales să susțină creațiile românești, ca modalitate de sprijin pentru artiștii români, mai ales în această perioadă dificilă, dar și pentru identificarea și promovarea de noi produse culturale în rândul publicului existent sau cu scopul atragerii unui public nou. Elaborarea unei Strategii Naționale pentru Cultură și alinierea urgentă a tuturor documentelor strategice din domeniul culturii cu politicile europene și internaționale reprezintă un alt obiectiv imediat de guvernare. Prin alinierea la Noua Agendă Europeană pentru Cultură a Comisiei Europene și la Noua Agendă Urbană a Națiunilor Unite, va fi asigurată nu doar compatibilitatea de direcție între politicile culturale din România și cele internaționale, dar și eligibilitatea pentru finanțare a eforturilor pentru o reformă coerentă și durabilă a culturii în România. Totodată, această strategie va cuprinde planuri de acțiune pentru fiecare subdomeniu al culturii, inclusiv pentru dezvoltarea culturii în mediul rural și în micile așezări urbane. Campanie de comunicare publică a sec- toarelor cultural-creative - Promovarea corectă și eficientă a activității Ministerului Culturii, a instituțiilor din subordinea acestuia și a activităților sectoarelor cultural-creative, cu scopul dezvoltării publicului. Sunt necesare acțiuni pentru actualizarea înțelegerii rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice. Bugetul derulării campaniilor se ridică la 1 milion Lei/an, sume asigurate de la bugetul de stat. I nvestiții infrastructură culturală: Construirea unei Săli Naționale de concerte și spectacole în Municipiul București. Guvernul liberal are ca obiectiv construirea unui spațiu cultural la nivelul marilor săli internaționale de concerte și spectacole, care să genereze plusvaloare pentru industriile cultural-creative, care să aibă toate dotările sceno-tehnice necesare și care să se bucure de o acustică optimă. Valoarea estimată a investiției este 40 de milioane de Euro, finanțarea programată din fonduri europene nerambursabile. Consolidarea, restaurarea și amenajarea Vilei „Ion I.C. Brătianu” din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României. Clădirea din Strada Biserica Amzei nr. 5-7, Sector 1 este un imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Bibliotecii Naționale a României. Are statutul de monument istoric, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, cu denumirea „Așezămintele I.C. Brătianu”. Întrucât nu au mai fost făcute reparații, expertiza tehnică realizată în cursul anului 2020 relevă faptul că structura de rezistență este deosebit de grav afectată. Valoarea estimată a investiției este de 8,8 milioane de Euro și este programată în portofoliul de investiții al Companiei Naționale de Investiții. Consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României din București. Clădirea a fost serios afectată de cutremurele din 1940 și 1977, prezentând o multitudine de vulnerabilități structurale. Muzeul are în administrare aproximativ 700.000 de piese, reprezentând cea mai valoroasă și semnificativă parte a patrimoniului arheologic, numismatic și istoric al țării, multe dintre ele fiind unicate în Europa și în lume. Valoarea totală a investiției se ridică la 155,3 milioane de euro, din care, în perioada 2002-2006 s-au realizat lucrări la clădirea muzeului de numai 9 milioane de Euro. Restaurarea Teatrului Național „Lucian Blaga” și a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Obiectivul de investiții este impus de vechimea imobilului și de faptul că, de la darea sa în folosință, în anul 1919, nu a trecut niciodată printr-un proces de restaurare, actualmente fiind afectate învelitoarea, instalațiile electrice, de încălzire, sanitare, de curenți slabi și ventilație, la fel pardoselile, tencuielile și decorațiile impresionante în stil Secession. Valoarea totală a investiției se ridică la 20 de milioane de Euro. Restaurarea, amenajarea și dotarea clădirii fostei Comenduiri a Garnizoanei Timișoara, destinate Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, Timișoara. La ora actuală, nu există în România o instituție muzeală de rang național dedicată reprezentării momentului revenirii la democrație, iar proiectul realizării acestui obiectiv suscită un interes în creștere din partea societății. Valoarea totală a investiției se ridică la 15,2 milioane de Euro. Restaurarea și amenajarea domeniului și a Vilei „Florica” de la Ștefănești din județul Argeș, dată în folosința recent înființatului Muzeu Național „Brătianu”. Imobilul a fost păstrat într-o stare bună, cu precădere la interior, deși există zone cu infiltrații și escoriații, iar o serie de elemente originale au fost distruse în cadrul unor intervenții neconforme, realizate de-a lungul timpului. Din cele aproape 40 de încăperi, se remarcă în mod excepțional camerele bibliotecilor ce adăposteau o colecție impresionantă de volume; în fapt, cea mai însemnată colecție particulară din România. Pereții lambrisați cu biblioteci vaste din lemn, plafoanele sculptate și decorațiile vor trebui restaurate, tratate și conservate, precum și întreaga tâmplărie a vilei și sobele de teracotă. Costul total al investiției se ridică la 8 milioane de Euro. Consolidarea, restaurarea și amenajarea Conacului „Vârnav Liteanu” de la Liteni (județul Suceava), în care va funcționa un centru de formare a re- stauratorilor. Construcția istorică din orașul Liteni, situat la 30 de kilometri de Suceava, a fost ridicată la 1740 de către întemeietorul așezării, boierul Iorgu Vârnav Liteanu, ca locuință familială. Imobilul este compus din parter și un etaj și are o suprafață totală de 1.600 mp, înconjurat de un teren de 6.170 mp. Astăzi, conacul este înscris în Lista Monumentelor Istorice. Costul total al investiției se ridică la 6 milioane de Euro. Construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română Iași. Opera Națională Română din Iași își desfă- șoară activitatea în aceeași clădire cu Teatrul Național „V. Alecsandri”, care este și administrator al imobilului. Având în vedere faptul că, din punct de vedere acustic, sălile de teatru sunt diferite de cele dedicate genului liric, este nevoie de o sală nouă. Noul edificiu va fi proiectat cu respectarea specificului sălilor de operă, dar care va cuprinde și elementele tehnice necesare pentru acoperirea altor genuri muzicale sau de arte ale spectacolului, respectiv cu dimensiuni, tehnică de scenă, acustică și design adecvat. Valoarea totală a investiției se ridică la 15 de milioane de Euro. Refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova, prin efectuarea de lucrări de consolidare, reabilitare termică, înlocuire instalații funcționale și pentru spectacole existente, modificări interioare de compartimentări pentru respectarea normelor ISU, înlocuirea tâmplăriei exterioare cu menținerea (geometriei) sterotomiei existente, funcționalizarea spațiului tehnic de la subsolul S2 prin schimbarea de destinație din spațiu tehnic în centru expozițional și asigurarea de circulații către parterul clădirii, cu modificări structurale și nestructurale, prin acțiuni specifice realizării de investiții pentru creșterea eficienței energetice. Valoarea totală a investiției se ridică la 18,3 de milioane de Euro. Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. În anul 2019, Parlamentul României a adoptat Legea nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România în subordinea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Guvernul României se angajează să susțină financiar, tehnic și logistic realizarea în cel mai scurt timp al acestui muzeu. Muzeul Național al Ororilor Comunismu- lui. În anul 2019, Parlamentul României a adoptat Legea nr.157/2019 privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, prin care a fost creat cadrul legal în acest sens. La acest moment, Ministerul Culturii a realizat toate procedurile pentru preluarea în administrare a două clădiri care să găzduiască patrimoniul acestui muzeu: Fortul 13 Jilava și clădirea fostei cazarme Malmaison. Valoarea totală a investiției se ridică la 20 de milioane de Euro. Restaurare, consolidare și punere în valoare a imobilului Casa „Barbu Gănescu” - sediul Muzeului Național „Constantin Brâncuși” și a incintei. Imobilul Casa „Barbu Gănescu”, care a devenit sediul Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, este monument istoric categoria B, fiind o construcție în stil neoromânesc, realizată pe un nucleu datând din anul 1790. În acest moment, imobilul prezintă fisuri structurale în masivul de zidărie, umiditate din cauza pânzei freatice foarte ridicate și infiltrațiilor, iar învelitorile, jgheaburile și burlanele acoperișului sunt degradate, unele dintre elementele de șarpantă fiind distruse. Incinta clădirii adăpostește alte două monumente istorice „Masa rotundă” și „Mesele de piatră” aranjate de Constantin Brâncuși. Incinta este neamenajată, „Mesele de piatră” sunt dezmembrate, parțial lipsă. Valoarea totală a investiției se ridică la 3,5 de milioane de Lei. Muzeul Național „Brukenthal” – Clădire-Depozit Centralizat pentru colecțiile de Științele Naturii, Istorie și Arheologie și Laborator de Conservare – Restaurare pentru aceste colecții. Condițiile de depozitare din actualele locuri trebuie îmbunătățite, iar depozitele puse în legătură directă cu laboratorul de restaurare specializat pentru aceste colecții. Funcționalul propus al clădirii va fi cu un regim de înălțime P+3E și o suprafață utilă de 725,57 mp. Valoarea totală a investiției se ridică la 2 de milioane de Lei. Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara - Extindere Sala Studio a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, reabilitare fațade și echipare cu mecanisme de scenă. Structural, se impune cu necesitate transformarea Sălii 2, conform proporțiilor specifice sălilor de spectacole, astfel încât să răspundă standardelor spectacolului de teatru al secolului XXI. În urma finalizării investiției, Sala 2 va deveni o sală multifuncțională pentru spectacole, cu dotările tehnice și funcționale necesare. Înălțarea și extinderea Sălii 2 vor multiplica opțiunile scenografice, vor crea o serie de spații adiacente și, nu în ultimul rând, vor realiza facilități complementare pentru cetățeni, cu efecte importante în regenerarea urbană a zonei. Valoarea totală programată a investiției se ridică la 30 de milioane de Lei. Programul Național „Case Memoriale” – prin care se acordă sprijin financiar nerambursabil pentru protejarea și punerea în valoare a caselor memoriale din România. Pentru finanțarea proiectelor depuse se organizează o sesiune de selecție de proiecte. Bugetul alocat programului este de 50 milioane de Euro. I nternaționalizarea culturii naționale: 2021: ONU, Anul internațional al Păcii și Încrederii. 2021: Conferința ICOM-ICR va avea loc la Muzeul Național al Bucovinei. 2022: România va propune către Consiliul Europei ca Forumul Mondial pentru Democrație să aibă tema Dreptul la Cultură. 2023: România propune ca anul 2023 să fie Anul European al Rezilienței prin Cultură. 2023: Conferința EURHO va avea loc la Cluj-Napoca, în organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei și Universității „Babeș-Bolyai”.

1. 0Original