Probleme structurale ale educației din România

Probleme structurale ale educației din România Educația din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează negativ societatea și economia României. Cele mai importante probleme structurale includ accesul redus și calitatea scăzută a actului educațional. Accesul este limitat în mai multe puncte: România are una dintre cele mai mici rate de acces la educația timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană – 14,1%, media UE fiind 35,2%; Rata de părăsire timpurie a școlii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul național asumat în strategia Europa 2020; Ponderea tinerilor de 30-34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii și tineri „pe drum”, oferindu-le calificări insuficiente pentru o carieră de succes; Rata de participare a adulților la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019; Nevoia unor măsuri integrate în procesul educațional, prin colaborarea dintre Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Problema accesului este dublată de calitatea slabă a actului educațional din multe școli sau licee. Conform testelor PISA, nivelul de competență la citire, matematică și științe plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre aceștia, 44% sunt analfabeți funcțio- nal, afectând negativ participarea viitoare a acestora la viața civică și economică. De asemenea, discrepanța mare de rezultate indică o problemă de inechitate structurală. O altă problemă importantă este și faptul că la proporția de studenți la mia de locuitori, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană. În același timp, cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanțării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE, nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest. Toate aceste probleme sunt agravate de o calitate precară sau chiar lipsă a infrastructurii. De la lipsa creșelor, la o pondere ridicată a clădirilor școlare fără apă curentă sau autorizare ISU, copiii și profesorii din România nu beneficiază de condiții adecvate de învățare. Existența acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive și bazată pe cunoaștere.

1. 0Original