Cercetare – dezvoltare - inovare (CDI):

Cercetare – dezvoltare - inovare (CDI): Probleme structurale ale cercetării și inovării din România La nivel național, în perioada 2014-2019 investițiile insuficiente în domeniul CDI din fonduri guvernamentale, nu întotdeauna corelate cu fondurile structurale, au produs puține transformări importante în sistemul românesc de CDI și au determinat o dinamică negativă a producției științifice, o slabă vizibilitate internațională a cercetătorilor și a rezultatelor cercetării românești, reducerea numărului de tineri doctori și doctoranzi, singurul efect pozitiv fiind, într-o oarecare măsură, îmbunătățirea infrastructurii CDI, pentru care s-au utilizat resurse financiare puse la dispoziție din fondurile structurale. Datele existente indică și o capacitate foarte limitată de comercializare și transfer către utilizatori (în principal mediul economic) a rezultatelor cercetării și inovării românești. Antreprenoriatul, în mod special cel bazat pe inovare, este la un nivel redus, mult sub potențialul existent în România. Alocarea bugetului național pentru CDI este semnificativ sub țintele asumate prin documentele strategice naționale precum și în raport cu media UE. Alocările financiare guvernamentale pentru activități CDI, dupa ce au crescut la 0,26% din PIB în 2015, au scăzut la 0,18% în 2018 și 2019. România încheie ciclul de politici publice 2014-2020 în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI), fără să fi fost realizată o evaluare intermediară sau un studiu de impact. În absența unui nivel suficient de finanțare publică a cercetării și inovării pentru perioada 2014-2020, obiectivele legate de competitivitate pentru cercetare și inovare, și ale strategiei de specializare inteligentă nu au putut fi atinse. Având în vedere aceste aspecte, guvernul își va asuma derularea evaluării externe, cu experți selectați de Comisia Europeana, a politicilor naționale în cercetare, dezvol- tare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale și implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanțare integrală din programul Orizont 2020. Această măsura va avea ca impact creionarea cât mai aproape de realitate a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI și identificarea unor măsuri care să reducă decalajele pe termen mediu și lung a indicatorilor specifici față de media UE, și va asigura un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creșterea șanselor de succes la viitorul Program european de cercetare „Orizont Europa” (2021-2027) și intensificarea transferului în economie a rezultatelor cercetării. Această reformă va conduce la stabilirea unor poli de excelență esențiali pentru formarea de parteneriate pe termen lung și pentru colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de cercetare de anvergură internațională, în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării. Obiective specifice și măsuri de implementare Schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, ca motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României. creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere; armonizarea, actualizarea și simplificarea legislației privind organizațiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări” („better regulation”) și evitarea birocratizării excesive. Acest obiectiv specific se va realiza prin măsuri care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planificării bugetare multianuale, pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF) adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „topdown” și de parcurs tip ”bottom-up”. Acest lucru va permite atât stabilitatea și predicția bugetară cu rol în atragerea de capital privat și stabilizarea de resurse umane, cât și dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură și stabilizarea absolvenților de studii universitare și reducerea migrării cercetătorilor români peste hotare; stimularea proceselor decizionale în administrația managementului cercetării, pe baze științifice. Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică Stimularea organizațiilor de cercetare (institute de cercetare și universități) pentru a realiza cercetare de excelență; Atragerea de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), din universități și din institutele de cercetare ale Academiei Române, în vederea creșterii performanței instituționale și a capacității de absorbție a fondurilor europene și, în mod special, de la programul cadru de cercetare și inovare al UE: Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI. În acest fel, se urmărește recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune; Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerințelor de formare pentru personalul din instituțiile de cercetare precum și reevaluarea modalităților de recrutare a personalului din organizațiile publice de cercetare; Sistematizarea, simplificarea și unificarea legislației privind funcționarea instituțiilor de cercetare (resurse umane, finanțare de bază, finanțarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructura, relația cu agenții economici); Elaborarea unei strategii privind internaționalizarea instituțiilor de cercetare; Reforma organizatorică a INCD-urilor – cu accent pe modernizarea funcționării acestora și întărirea rolului lor în politica științei; Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau străini), în organizații publice de cercetare, care vor deveni centre de excelență; Reforma politicilor investiționale în activități de cercetare și inovare din instituțiile publice de cercetare. Aceste măsuri vor conduce la: atragerea și stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora și/ sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creșterea investițiilor în infrastruc- turi de cercetare în vederea valorificării oportunităților de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcționări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la prioritățile strategice ale Spațiului European al Cercetării. Toate aceste măsuri vor fi finanțate prin intermediul Planului Național de Relansare și Reziliență; dezvoltarea resurselor umane înalt cali- ficate în cercetare care să deschidă direcții de cercetare noi sau să aducă un plus de performanță celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alți cercetători din diaspora și, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare. Se urmărește ca proiectele de resurse umane finanțate să atragă fonduri în cuantum echivalent, sau mai mare decât bugetul alocat, din programul Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI, iar numărul studenților la doctorat formați prin această inițiativă să reprezinte cel puțin dublul numărului de proiecte. dezvoltarea Registrului Infrastructurilor de Cercetare la nivel Regional, Macro-Regional (regiunea Dunării și regiunea Mării Negre) și European, în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) - pe baza erris. gov.ro. dezvoltarea unui sistem regional de știință, inovare și antreprenoriat în regiunea gazdă a infrastructurii de cercetare pan-europene ELI-NP - în zona de sud-vest a Bucureștiului, în jurul orașului Măgurele (gazda ELI-NP), cu impact asupra dezvoltării ecologice în București și județele Ilfov și Giurgiu (dar și județele limitrofe), ca pol de creștere economică și accelerator al transformării teritoriale sustenabile. Dublarea fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024 prin asigurarea unui cadru stimulativ pentru o participare de succes la programul cadru al UE Orizont Europa și a valorificării excelenței în domeniul infrastructurilor pan–europene de cercetare găzduite de România (ELI-NP și Danubius) pentru a deveni partener activ în cooperarea transnațională în Spațiul European de Cercetare. Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014-2020) este modestă fiind comparabilă, din punct de vedere al sumelor atrase, cu cea a Estoniei, cu 214,8 milioane EUR atrase din bugetul Orizont 2020 și 787 contracte semnate în care sunt 1190 parteneri români. Această situație a fost generată, în principal, de subfinanțarea cercetării din fonduri publice, dar și de dificultățile în atragerea fondurilor private în cercetare și inovare, și de lipsa unor politici naționale susținute care să stimuleze activitatea CDI. Toți acești factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI și au determinat un regres în ceea ce privește majoritatea indicatorilor din Datele Statistice privind Inovarea Europeană (European Innovation Scoreboard 2019). Astfel, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană din cauza reducerii numărului de cercetători cu 4,6% în raport cu 2017, a investiției firmelor private în activități CDI cu 51% în raport cu 2011, și a numărului de IMM-uri implicate în procesul de inovare cu 42,5% în raport cu 2011. România este, în acest moment, clasificată ca inovator modest (cu mai mult de 50% decalaj față de media UE). Măsurile propuse sunt: a) dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistență promotorilor de proiecte la Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare național-regional, prin stimularea centrelor suport performante care găzduiesc Rețeaua Națională de Puncte de Contact Orizont Europa și crearea unui sistem de promovare de informații prin asocierea rețelei NCP Orizont Europa cu centrele de transfer tehnologic și cu partenerii din rețeaua European Entreprise Network; în acest fel, fiecare regiune va beneficia de cel puțin un astfel de centru finanțat din Planul Național de Relansare și Reziliență, care să asigure asistența propunătorilor de proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile și naționale în domeniul CDI, în timp real, de o manieră integrată și integral digitalizată; b) susținerea finanțării infrastructurilor pan-europene de cercetare ELI-NP și DANUBIUS în vederea valorificării excelenței în CDI: Tranziția graduală către faza operațională a infrastructurii ELI-NP și consolidarea unui parteneriat european și internațional solid pentru exploatarea capacității sale de cercetare (2023). România a investit ≈ 300 mil. EURO FESI pentru construcția infrastructurii de cercetare pan-europene Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), cea mai mare și cea mai avansată instalație din lume centrată pe studiul fizicii fotonucleare și aplicațiilor tehnologice. ELI-NP oferă o oportunitate unică pentru spillovers de cunoaștere, comerciale și spațiale (teritoriale); Finanțarea și demararea construcției centrului de cercetare DANUBIUS ca infrastructură pan-europeană de cercetare. Stimularea cooperării public – privat ca motor al inovării, prin creșterea eficienței instrumentelor de finanțare și valorificarea rezultatelor cercetării în direcția comercializării acestora prin: a) Intensificarea finanțării inovării, inclusiv a inovării sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriat pentru inovare între autorități locale, mediu de afaceri, universități și institute de cercetare, finanțată prin Planul Național de Relansare și Reziliență; b) Măsuri de stimulare a organizațiilor publice de cercetare care atrag fonduri private prin alocarea de fonduri pentru activități CDI, până la concurența sumei atrase din mediul economic. Măsura are ca impact: stimularea cooperării public-privat și dez- voltarea instituțională a organizațiilor publice de cercetare; c) Dezvoltarea unui cadru național de transfer tehnologic prin: (1) clarificarea cadrului legislativ, (2) dezvoltarea unui cadru strategic național pentru transfer tehnologic, (3) pilotarea și stabilirea cadrului instituțional la nivel național și regional și (4) stabilirea unei scheme de investiții în resursele umane pe termen scurt, mediu și lung - pe baza unei analize a stării actuale, a nevoilor și a bunelor practici de la nivel european. Popularizarea științei și asigurarea unei conexiuni sustenabile cu învățământul preuniversitar - „știința în școli” prin: a) Dotarea a 3.000 de laboratoare în școli și licee, conectate într-un grid național educațional. Laboratoarele: (a) vor asigura accesul elevilor la tehnologie și dezvoltare tehnologică, (b) vor facilita organizarea de concursuri educaționale locale, regionale și naționale, (c) vor fi parte a dezvoltării bazate pe abordarea problem-solving, mai ales în domeniul combaterii poluării și a dezvoltării ecologice, (d) vor permite conexiuni cu dezvoltarea locală de tip Smart Rural Area și (e) vor fi compatibile cu toată programa de informatică începând cu clasa a 5-a. Școlile/ liceele vor deveni micro digital innovation hubs pregătite pentru transformarea digitală și dezvoltarea ecologică; b) Dezvoltarea a 5 hub-uri naționale partajate de tip FabLab, gestionate de centre universitare. Hub-urile (a) se vor axa pe utilizarea și dezvoltarea conținutului, a tehnologiilor și aplicațiilor de fabricație aditivă (3D printing) și robotică (b) vor asigura o legătură funcțională a învățământului preuniversitar cu învățământul terțiar, (c) vor funcționa complementar proiectului ROSE și (d) vor dezvolta competențe de antreprenoriat; c) Dezvoltarea infrastructurii naționale corelat cu principiile învățământului dual: (a) 15 laboratoare de tehnologii avansate în școli/licee și (b) infrastructură mobilă tehnologică (de tip caravană „smart rural, smart city & human capital”. Prin acestea se va asigura accesul elevilor la tehnologii avansate și dezvoltarea de competențe relevante; infrastructura mobilă va asigura popularizarea științei și a tehnologiei (în rândul copiilor) în toate zonele, inclusiv în spațiul rural și în zonele defavorizate. Infrastructura dezvoltată va utiliza resursele implementate prin proiectul Wi-Fi Campus și va stoca centralizat datele colectate și rezultatele experimentale în Biblioteca Virtuala.̆ VI. Învățarea pe tot parcursul vieții: 1. Armonizarea și flexibilizarea cadrului interinstituțional de colaborare, pentru creșterea participării adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții: Inițierea unui parteneriat strategic între Ministerul Educației și Ministerul Muncii în vederea proiectării unui sistem de național pentru recunoașterea și validarea competențelor nonformale și informale dobândite pe parcursul carierei și al întregii vieți; Proiectarea standardelor naționale privitoare la recunoașterea și validarea competențelor nonformale și informale dobândite pe parcursul carierei și al întregii vieți, în corespondență cu mecanismele și cu standardele existente la nivel european; Crearea unui Registru național al furnizorilor de formare profesională continuă în vederea facilitării accesului acestora la programe flexibile de recunoaștere și certificare; 2. Dezvoltarea unor programe la nivel național pentru dezvoltarea competențe- lor digitale ale adulților, inclusiv pentru cei din zone mai puțin dezvoltate economic; 3. Inițierea unor programe de evaluare a competențelor de literație/alfabetizare funcțională a adulților/părinților din zone vulnerabile; 4. Facilitarea participării adulților la programe de dezvoltare a competențelor antreprenoriale, în mod special pentru persoanele disponibilizate sau aflate în șomaj; 5. Reorganizarea ANC, pentru o mai bună eficientizare a activității instituției; 6. Triplarea procentului adulților care accesează programe de învățare pe tot parcursul vieții; Proiectarea Sistemului de formare profesională continuă bazat pe rute alternative flexibile, prin utilizarea noilor instrumente curriculare de tip: micro-programe, micro-credențiale, articulate în corespondență cu noile calificări universitare europene; Identificarea unor mecanisme de colaborare inter-instituțională între universități și furnizorii de formare profesională continuă, în vederea stabilirii unor standarde comune de construcție și armonizare a programelor de învățare pe tot parcursul vieții; 7. Încurajarea/Susținerea mediului privat în direcția accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a personalului.

1. 0Original