Î
Documentul original
Pagina 189-190 ↗Î s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active în toata perioada stării de urgență și a stării de alertă. Anul 2020 reprezintă sfârșitul celui de-al doilea ciclu de reforme de la aderarea României la Uniunea Europeană și, din păcate, o serie de reforme realizate în cadrul primului ciclu (2007-2013) au fost anulate, iar o parte din cele mai importante măsuri prevăzute în cel de-al doilea ciclu (2014-2020) nu au fost pur și simplu aplicate/instituționalizate. Principalele deficiențe ale guvernanței publice, care s-au accentuat de la începutul anului 2017 până în 2019: Ruptura dintre misiunea oficială a instituțiilor administrației publice, aceea de a furniza servicii publice de calitate pentru cetățeni și companii și ceea ce se întâmplă în realitate Cauze: fragmentarea excesivă a funcțiilor instituțiilor publice, delegarea neclară a responsabilităților la nivelul administrației publice centrale și locale, capacitate redusă de gestiune a ciclurilor strategiilor și programelor publice, capacitate tehnică slabă de îmbunătățire continuă a proceselor în condițiile inflației de schimbări a regulilor și procedurilor. O cultură administrativă și de management rigidă, caracterizată de obsesia supra-controlului, rezistență la schimbare și inovare Cauze: Politizarea funcțiilor publice, practici de recrutare și selecție restrictive sau la limita legii, instituționalizare scăzută manifestată prin legislație și proceduri vagi, complicate, incoerente, promovarea generalizată a excepțiilor și derogărilor, ceea ce permite decizii personalizate, arbitrare și nefundamentate ale funcțiilor executive numite politic. Ineficiență cronică a programelor naționale de investiții în infrastructura locală Cauze: fragmentare foarte mare a unităților administrativ teritoriale în mediul rural, politizarea excesivă și arbitrară în alocarea resurselor publice către administrațiile locale, în special pentru investițiile în infrastructură, fără o evaluare profesionistă a oportunității și a impactului, interes scăzut pentru bugetarea pe bază de performanță. În acest context, va fi demarată elaborarea urgentă a unei strategii pentru întreg sectorul public, care să acopere temele principale și prioritare ale strategiilor anterioare, cu accent pe obiectivele majore nerealizate. Strategia va fi însoțită de un Plan sintetic, foarte clar în ceea ce privește obiectivele, măsurile, termenele, responsabilitățile. În plus față de documentele existente, va conține și responsabilități privind monitorizarea și evaluarea. În prezent, aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, până în anul 2019, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Guvernul va propune o relansare a debirocratizării, pornind de la faptul că există deja un consens general că doar o primă serie de măsuri transversale de debirocratizare adoptate la începutul lui 2021, ar putea facilita creșterea economică cu cca. 1-1,2% din PIB anual pentru cel puțin 3 ani, putând atinge 2% din PIB anual, pe o perioadă de 5 ani. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor prioritiza propunerile care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri cât și pentru cetățeni. Reformele în domeniul administrației publice trebuie promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii cât și pe schimbărea culturii administrative. Pe de altă parte reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ teritoriale simplificată, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse.