NOUL MODEL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI

NOUL MODEL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI investițiile sunt adevăratul motor al creșterii economice durabile în următorii ani adăugată ridicată şi să devină competitivă pe pieţele externe; Transformarea digitală în administraţie şi în sectorul privat prin programe europene care să schimbe procesele, operațiunile și interacțiunea cu cetățenii în furnizarea serviciilor publice şi private; Pregătirea economiei pentru revoluţia tehnologică 4.0 în domeniul industrial și al agriculturii prin transformarea digitală a industriei, întărirea competitivităţii și utilizarea noilor tehnologii în agricultură; Revizuirea politicilor de protecţie a resurselor naturale și a biodiversității, prin elaborarea unui plan de acțiune privind economia circulară, ținându-se cont de reperele European Green Deal. Direcţiile de dezvoltare prezentate sunt în concordanţă şi susţin dezideratul european de tranziție către un model economic sustenabil şi incluziv care să se bazeze pe patru dimensiuni: sustenabilitatea mediului, productivitatea, echitatea şi stabilitatea macroeconomică. Reformele şi investiţiile care sprijină tranziţia verde pot contribui la atingerea obiectivului european de neutralitate climatică până în anul 2050 şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030. Investiţiile în transportul public şi în infrastructură pot sprijini tranziția către asigurarea unei mobilităţi inteligente şi sustenabile. Pandemia și consecințele acesteia asupra vieţii cetăţenilor şi a societăţii în ansamblul ei a adus în prim plan importanţa digitalizării în toate zonele economiei. Lipsa noilor tehnologii îngreunează activitatea întreprinderilor şi serviciilor, afectează fluxul comercial, îngreunează procesul de învăţământ al copiilor şi munca de la distanţă. Astfel, modernizarea societăţii depinde de fructificarea şansei unice de stimulare a transformării digitale a sectoarelor economice, inclusiv a serviciilor publice. În vederea dezvoltării abilităţilor şi tehnologiilor digitale şi revigorării pieţei muncii sunt necesare reforme în educaţie şi programe de învăţare pe tot parcursul vieţii. În vederea îmbunătăţirii proceselor administrative şi facilitării interacţiunii cu cetăţenii şi mediul de afaceri este necesară transformarea administraţiei publice, folosind noile generaţii de instrumente digitale. În prezent, încetinirea economică înregistrată atât la nivel mondial, cât şi în rândul statelor membre UE, ca urmare a pandemiei Covid-19, găseşte economia românească într-o situaţie cu un potențial important de redresare pe termen mediu. Pentru a tempera declinul economic, Guvernul a intervenit în acest an cu un mix de politici pe latura cererii și ofertei agregate. Aplicarea acestor politici a limitat constrângerile de lichiditate la nivelul firmelor, disponibilizarea forței de muncă pe scară largă și scăderea accentuată a veniturilor. Abordarea economiei în perioada post-criză trebuie să țină seama de faptul că ritmul de evoluție al economiilor dezvoltate cere ca obiectivul „reducerii decalajelor” sau al „ajungerii din urmă” să fie completat cu cel al „saltului tehnologic”. În această din urmă paradigmă, formularea politicilor publice are nevoie de o triplă stratificare: consolidarea relației dintre resursele naturale regenerabile și neregenerabile și lanțurile de valoare, întărirea proceselor inovative bazate pe tehnologiile noi și asumarea de riscuri, accentuând dezvoltarea tehnologiilor inovative și disruptive. România are astăzi o oportunitate istorică de a-și accelera drumul către o nouă economie și către refacerea marilor sisteme publice. Politicile de dezvoltare vor beneficia în perioada 2021-2027 de o finanţare fără precedent din fonduri europene nerambursabile, cu un vârf al influxurilor financiare în prima parte a intervalului (2021-2023), din trei surse principale. În primul rând, finalul exerciţiului financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 va genera un nivel maxim al decontării cheltuielilor în perioada 2021-2023 ca urmare a aplicării regulii n+3 privind absorbţia fondurilor UE. În al doilea rând, Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă „Next Generation” este eşalonat astfel încât 55% din suma totală de peste 33 de miliarde de euro destinată României să fie absorbită în economie în perioada 2021-2023. De menţionat este și faptul că numai în acest caz fondurile europene suplimentare aferente Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) vor accelera creşterea PIB în medie cu 0,8 puncte procentuale anual în perioada 2021-2027, impactul fiind mai pronunţat în primii ani, ca urmare a efectului de bază şi a unei implementări mai rapide. Pe partea ofertei, valoarea adăugată brută din construcţii va beneficia, ca medie anuală, de o accelerare a dinamicii cu peste 2,5 puncte procentuale, urmată de cea a serviciilor. Impactul asupra sectorului industrial va fi pozitiv, dar mai redus în primii ani şi se va accentua pe termen mediu şi lung prin creşterea productivităţii şi a competitivităţii externe, ca urmare a investiţiilor efectuate, în paralel cu majorarea ponderii produselor cu valoare adăugată brută ridicată. Pe partea cererii, cel mai semnificativ impact al atragerii fondurilor europene aferente PNRR se regăseşte la formarea brută de capital fix a cărei rată de creştere se va majora cu peste 2 puncte procentuale peste nivelul dinamicii consumului privat, în medie în prima jumătate a perioadei de implementare. De asemenea, cadrul financiar multianual 2021-2027, oferă posibilitatea utilizării prefinanţărilor începând cu anul 2021, facilitate care contribuie la îmbunătăţirea lichidităţii statelor membre şi facilitează implementarea mai rapidă a proiectelor. Cei trei piloni de finanţare vor asigura atingerea unui vârf al creşterii PIB superior nivelului de 6%, în ceea ce privește componenta valorii adăugate brute fară agricultură. Activitatea agricolă are în general o contribuţie fluctuantă la dinamica PIB-ului şi un grad de fiscalizare scăzut, însă poate să producă fluctuaţii ale creşterii economice anuale cu până la 1 punct procentual, influenţate de condiţiile climatice. De asemenea, aşa cum s-a estimat în studiul Comisiei Europene „The Covid-19-Pandemic in the EU: Macroeconomic Transmission and Economic Policy Response”, la nivel european, măsurile guvernamentale de sprijin pentru angajaţi (şomajul tehnic) şi cele de facilitare a accesului la finanţare (schemele de garanţii) au redus cu circa o pătrime efectul negativ anualizat al pandemiei de Covid-19, ceea ce îmbunătăţeşte perspectivele de reluare a creşterii economice ridicate, începând din anul 2021. Investiţiile în infrastructură, în modernizarea industriei, şi cele care consolidează măsurile guvernamentale pentru inovare, modernizare, digitalizare, vor conduce la redresarea productivităţii totale a factorilor (PTF), care devine principalul motor al creşterii pe termen lung. O condiție esenţială pentru îmbunătăţirea PTF este dezvoltarea spiritului antreprenorial autohton și atragerea investitorilor străini, în situaţia în care contextul internațional oferă oportunități de relocalizare a unor activități industriale și de valorificare a unor avantaje competitive, pe care România le are. De altfel, mediul de afaceri reprezintă motorul creșterii economice și de performanța acestuia depinde competitivitatea întregii economii. O altă direcție de dezvol- Creşterea anuală a produc 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 20 30 40 50 60 70 80 90 01 110 210 310 Creşterea anuală a produc 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 tare o reprezintă resursa umană, pentru care sunt necesare investiții consistente în sănătate, educație și incluziune socială dar și măsuri pentru creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor și reducerea tensiunilor pe piaţa forței de muncă. Aportul suplimentar al PTF la potenţialul de dezvoltare a economiei româneşti se va reflecta în accelerarea procesului de convergenţă reală a României către media UE. Astfel, diferenţialul de creştere a productivităţii factorilor, favorabil, dintre România și principalii competitori (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia) se va menține în vecinătatea unui punct procentual. ctivităţii totale a factorilor (PTF) 310 410 510 610 710 81 910 02 120 22 32 42 52 62 ctivităţii totale a factorilor (PTF) 2002 3002 4002 5002 6002 7002 8002 9002 0102 1102 2102 3102 4102 5102 6102 7102 8102 9102 0202 1202 2202 3202 4202 5202 6202 Creşterea anuală a productivităţii totale a factorilor (PTF) ROMÂNIA COMPE ETITORI ROMÂNIA PNRR ROMÂNIA COMPETITORI ROMÂNIA PNRR 2002 3002 4002 5002 6002 7002 8002 9002 0102 1102 2102 3102 4102 5102 6102 7102 8102 9102 0202 1202 2202 3202 4202 5202 6202 Creşterea anuală a productivităţii totale a factorilor (PTF) ROMÂNIA COMPETITORI ROMÂNIA PNRR Sursa: Prognoza PNL CREȘTERE ECONOMICĂ PROGNOZATĂ

1. 0Original