II. Obiective și măsuri

II. Obiective și măsuri Politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate în direcția consolidării triadei esențiale care o definește: continuarea întăririi și extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului, contribuției și profilului României în Uniunea Europeană și respectiv în NATO. Având în vedere că acești trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte și ne asigură securitatea și prosperitatea, se va acționa pentru consolidarea strategică a acestora, a relației dintre ei, precum și pentru creșterea relevanței României în cadrul lor. Guvernul României va urmări aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în toate dimensiunile sale: de la cooperarea politico-militară și de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării și inovării, în conformitate cu deciziile întrevederilor la nivel prezidențial din 2017 și 2019 și în conformitate cu Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite (Washington, la 13 septembrie 2011) și cu Declarația Comună adoptată de Președinții României și SUA la Washington, la 20 august 2019, care marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate: - dezvoltarea Dialogului Strategic bilateral și eficientizarea grupurilor de lucru din cadrul acestuia; - dezvoltarea pe mai departe a dimensiunii militare a Parteneriatului Strategic, inclusiv creșterea prezenței militare americane în România, ca garanție de securitate complementară NATO, în fața provocărilor complexe din regiune; - acordarea unei atenții sporite securității energetice, o cooperare intensificată cu Statele Unite fiind importantă pentru punerea în valoare a resurselor din platoul continental românesc al Mării Negre, dar și pentru dezvoltarea eficientă a capacităților nucleare civile ale României de a produce energie, în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere semnat în septembrie 2019. Intensificarea acestei cooperări este necesară pentru întărirea independenței energetice a României, dar și pentru creșterea rolului său în asigurarea securității energetice a regiunii; - intensificarea cooperării în domeniul securității cibernetice, inclusiv al rețelelor de comunicații de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere semnat în august 2019; - stimularea consistentă a dimensiunii economice și de investiții a Parteneriatului Strategic; - stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cultură, cercetare a Parteneriatului Strategic; - continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver. În cadrul Uniunii Europene, România va continua să acționeze ca stat profund dedicat consolidării proiectului european, care trebuie să aducă o Uniune mai puternică, mai coezivă, mai aproape de cetățenii europeni, capabilă să le asigure securitatea și prosperitatea, fiind urmărită creșterea profilului și influenței României în UE, mai ales în contextul retragerii Regatului Unit din UE. Astfel Guvernul României va urmări cu prioritate: - fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, inclusiv în ce privește implicarea activă în procesul decizional la nivel UE, pe măsura posturii României ca al şaselea stat ca pondere din UE27, precum și prin racordarea în continuare la nucleul statelor care promovează consolidarea UE; - punerea în valoare a rezultatelor Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019 și implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024; - continuarea demersurilor pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va consolida funcționarea acestuia și securitatea Uniunii; - continuarea demersurilor pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a unui calendar realist și în conformitate cu interesele economice și sociale ale României; - continuarea demersurilor de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ceea ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc; - participarea la formatele de cooperare consolidată, care vizează aprofundarea integrării europene, cum sunt inițiativele în domeniul apărării europene, în deplină complementaritate cu NATO; - susținerea agreării unui parteneriat ambițios și cuprinzător între Uniunea Europeană și Marea Britanie; - susținerea în continuare a demersurilor pentru adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației; - susținerea în continuare a politicii de extindere, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, inclusiv a recunoașterii perspectivei europene a statelor din Vecinătatea Estică; - sprijinirea eficientizării Parteneriatului Estic; - continuarea implicării active în negocierea noului cadru financiar multianual și sprijinirea ajungerii la un acord cât mai rapid la nivelul UE, cu asigurarea unor alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună; - sprijinirea rolului de lider al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice; susținerea obiectivelor formulate prin Pactul Ecologic European, concomitent cu susținerea unei tranziții juste și echitabile către neutralitate climatică, inclusiv cu alocarea fondurilor necesare; - promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene. În cadrul NATO, se va acționa pentru creșterea pe mai departe a relevanței României în organizație și pentru ca Alianța să rămână cea mai puternică și eficientă organizație de apărare colectivă din istorie, prin contribuția la consolidarea sa, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce privește riscurile, amenințările și provocările dinspre Est și dinspre Sud. Astfel, Guvernul României va urmări cu prioritate: - sprijinirea întăririi coerenței și eficienței de ansamblu a Alianței, inclusiv asigurarea, cu prioritate, a unui Flanc Estic mai bine apărat, de natură să sporească descurajarea oricărei amenințări dinspre Est; - continuarea demersurilor pentru întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării, întărirea Flancului Estic urmând să aibă loc în mod unitar și coerent, fără diferențe între Nordul și Sudul său, ceea ce va duce la securizarea Mării Negre, a cărei securitate este esențială pentru securitatea transatlantică și a României; - continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței aliaților în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinațională, care trebuie să devină gata de acțiune imediată în orice tip de situație de criză, fie că este vorba despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României; - susținerea consolidării rezilienței şi a capacităților de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianței de proiectare a stabilității; - susținerea în continuare a creșterii rolului Alianței în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacității partenerilor din sud de a face față acestui fenomen; - susținerea pe mai departe a partajării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea în continuare a 2% din PIB pentru apărare, anual; - susținerea, în continuare, a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice; - sprijinirea întăririi parteneriatului NATO - Uniunea Europeană ca modalitate de a consolida sinergia și complementaritatea acțiunii lor; - susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise”, pe baza meritelor proprii și a progreselor candidaților; - implementarea deciziilor convenite cu prilejul reuniunii șefilor de stat și guvern de la Londra, din decembrie 2019, inclusiv prin implicarea activă a României în procesul de reflecție menit să conducă la consolidarea dimensiunii politice a Alianței, a procesului de adaptare a acesteia și continuarea măsurilor aliate de consolidare a descurajării și apărării. Susținerea de către România a consolidării relației transatlantice, ca factor de potențare a celor trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe - fie în relația dintre ei, cum este cazul relației dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO, având o importanță majoră pentru civilizația democratică occidentală, din care facem parte. România, ca partener strategic puternic al SUA și ca stat profund atașat consolidării proiectului european, va acționa pentru ca această relație să nu aibă sincope și să se intensifice, plecând de la premisa că securitatea, în sens larg, a UE depinde de cea a SUA și reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, deci orice afectare a relației transatlantice afectează securitatea comună. În același timp, în NATO o relație transatlantică solidă constituie fundamentul esențial al securității aliate, legată inexorabil de aplicarea eficientă a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. O altă prioritate va fi dezvoltarea și aprofundarea în continuare a parteneriatelor şi relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, atât a celor care contribuie la alăturarea României la nucleul Uniunii Europene consolidate, cât și a celor cu valoare adăugată pentru atingerea obiectivului de asigurare a securității și prosperității României, cu alte state din Europa sau din Asia. Astfel, Guvernul va continua demersurile intense pentru dezvoltarea și aprofundarea relației strategice cu Germania, a parteneriatului strategic cu Franța, consolidarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, a parteneriatului strategic consolidat cu Italia, a parteneriatului strategic cu Spania. Va acționa pentru a aduce la zi și aprofunda, în contextul post-Brexit, a parteneriatului strategic cu Regatul Unit, de o manieră convergentă cu negocierile privind viitoarea relație a UE cu acest stat. Va acorda atenție parteneriatului strategic cu Turcia. De asemenea, se va acționa pentru ridicarea la nivel de parteneriat strategic relația cu Georgia și se va continua parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Se vor continua eforturile pentru finalizarea negocierilor privind ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relației cu Japonia și se va continua parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Se va continua aprofundarea relației strategice cu Israel (inclusiv pe baza relaţiei speciale cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română), precum și relaţiile tradiţionale cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, precum și din regiunea Golfului, inclusiv pe dimensiunea comercială și investițională. România va menține poziția sa tradițională privind finalizarea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv cu privire la statutul Ierusalimului. În ceea ce privește vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua să o reprezinte dezvoltarea și adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunității unice de limbă, identitate, istorie, cultură. România va continua politica de sprijin al drumului european al Chișinăului, inclusiv prin consolidarea instituțiilor democratice, precum şi prin proiectele bilaterale de interconectare strategică și cele cu beneficii directe pentru cetățenii Republicii Moldova numai pe baza asumării de către autoritățile acesteia, prin acțiuni concrete, a integrării europene și procesului de reformă pe care îl presupune. Așadar, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. Totodată, România va continua să sprijine o soluție a conflictului transnistrean care să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, în granițele internațional recunoscute, și care să nu afecteze vectorul pro-european al acestui stat. În ce privește pe ceilalți vecini direcți ai României, se va urmări optimizarea acestor relații, în funcție de particularitățile fiecăreia. Astfel: relația cu Ungaria va fi abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei-vecinătăți și se va urmări reluarea activității Comitetului de specialitate bilateral privind minoritățile; în relația cu Ucraina, România va continua sprijinirea suveranității, integrității teritoriale și a aspirațiilor sale europene și va acționa ferm în relația bilaterală pentru soluționarea problemelor aflate încă pe agendă, inclusiv și mai ales cu privire la asigurarea protecției conform standardelor europene a drepturilor persoanelor aparținând minorității române; vor continua demersurile de întărire a relației strategice cu Bulgaria și cooperarea la nivel regional, în cadrul UE și NATO și se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră; va fi promovată dezvoltarea relației cu Serbia și susținerea aspirațiilor sale europene, dar și apărarea drepturilor și identității românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv reluarea activității Comisiei bilaterale în domeniu. Se va urmări cu prioritate consolidarea stabilității şi securității în Balcanii de Vest, precum și dezvoltarea pe principii democratice și promovarea creșterii și integrării economice, elemente esențiale racordării statelor interesate din regiune la setul de valori și reguli ale Uniunii. Aceste obiective presupun o prezență activă a României în regiune, inclusiv prin transferul propriei experiențe de transformare democratică și de reforme. Se va acționa, de asemenea, în continuare pentru dezvoltarea relațiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, dar și cu alte state din Asia, Africa și America Latină, mai ales pe dimensiunea economică. Totodată, un loc aparte îl vor avea mecanismele regionale la crearea și dezvoltarea cărora România a participat și participă: - Formatul București/B9, co-fondat de România și Polonia în 2015, formulă de cooperare regională a statelor din Flancul Estic al NATO, ca modalitate complementară de susținere a coeziunii Alianței; - Inițiativa celor 3 Mări, ca platformă de cooperare regională a celor 12 state din arealul dintre Mările Neagră, Baltică și Adriatică, instrument de susținere a coeziunii UE prin dezvoltarea economică a regiunii, prin stimularea interconectivității în vederea ajungerii la nivelul real de convergență cu statele din vestul Uniunii, dar și de susținere a relației transatlantice prin stimularea implicării economice a SUA în Europa – la maturizarea politică și conceptuală a căreia România a jucat un rol decisiv prin Summitul găzduit în 2018; - Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), a cărei Preşedinţie-în-Exercițiu este exercitată de România începând cu ianuarie 2020, pentru un mandat de 6 luni; - Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa Central Europeană, formate consacrate de dialog și cooperare regională, în care România a avut o implicare și contribuții de substanță, încă de la lansarea acestora; - Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia și Turcia; - Alte formate trilaterale de interes. În ceea ce priveşte Rusia, se va promova o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică, respectarea angajamentelor internaţionale și a dreptului internațional fiind o condiţie absolut necesară pentru intensificarea dialogului. Va fi urmărită, totodată, gestionarea relaţiilor economice cu respectarea strictă a regimului de sancţiuni decise de UE în conexiune cu ocuparea ilegală a Crimeii și situația din Estul Ucrainei, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. Va fi susținută continuarea activității Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. În ceea ce privește China, vor fi continuate eforturile de punere în valoare a parteneriatului amplu și de cooperare bilateral, care a ajuns în 2019 la a 15-a aniversare, cu respectarea intereselor economice și strategice ale României și în linie cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019. Se va acționa pentru promovarea adecvată a diplomației economice, cu accent pe atragerea de investiții străine și identificarea de oportunități investiționale pentru companiile românești, respectiv pentru stimularea schimburilor comerciale, urmărindu-se o balanță comercială echilibrată. Se va acționa pe mai departe pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, pentru realizarea proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, pe baza Declarației Comune a României, Georgiei, Azerbaidjanului și Turkmenistanului semnată în 2019, la București, pentru buna pregătire a participării României la Expoziția mondială 2020 „Connecting Minds, Creating the Future” (Dubai, Emiratele Arabe Unite), derularea unor acțiuni comune ale MAE cu CCIR și Camerele de Comerț și Industrie bilaterale în vederea promovării și susținerii acelor domenii de interes, atât pentru companiile locale, cât și companiile străine, precum și pentru dezvoltarea unor ateliere de lucru cu teme prioritare și de actualitate. În planul securității energetice, vor fi susținute, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, proiectele de interes național menite să asigure o diversificare a surselor și rutelor de transport, cum este BRUA, se va urmări valorificarea surselor interne, precum şi concretizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de energie între România şi vecinii ei, inclusiv cele cu Republica Moldova. De asemenea, în cadrul Inițiativei celor Trei Mări vor fi susținute proiectele de interconectare în domeniul transport și digital, de interes pentru România. Se va urmări activ promovarea şi apărarea intereselor și identității românilor din afara granițelor, inclusiv prin stimularea activității Comisiilor Mixte cu alte state privind minoritățile şi sprijinirea implementării recomandărilor acestora, în vederea asigurării respectării drepturilor acestora conform standardelor internaţionale şi pentru valorificarea experienței şi bunelor practici ale României în domeniul minorităţilor. Susținerea multilateralismului se va manifesta, printre altele, prin continuarea unui profil activ în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), al Consiliului Europei, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), al Organizației Internaționale a Francofoniei ș.a. România va continua să promoveze activ valorile democrației și statului de drept, combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, precum și combaterea terorismului, inclusiv în cadrul Coaliţiei globale anti-Daesh, respectiv prin promovarea unor soluții de drept internațional / ale justiției internaționale. În acest sens, demersurile României se vor intensifica, inclusiv utilizând pârghiile oferite de deținerea Președinției Comunității Democrațiilor (2019-2021). Vor fi continuate acțiunile de eficientizare a serviciilor consulare, în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor, inclusiv prin extinderea și modernizarea rețelei consulare, actualizarea și mentenanța instrumentelor necesare activității consulare, asigurarea unei reacții rapide și eficiente în cazuri de crize consulare, asigurarea de personal bine pregătit, să răspundă cu promptitudine, respect și profesionalism solicitanților de servicii consulare. În ceea ce privește alegerile parlamentare din cursul anului 2020, ca obiectiv prioritar se va urmări organizarea și derularea acestora în afara granițelor în condiții optime, în conformitate cu limitele competențelor MAE stabilite prin legislația în vigoare, ținând cont de procedurile implementate cu succes în cadrul procesului de organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019. La nivel instituțional, se va continua procesul de reorganizare a MAE pe principii de profesionalism, rigoare, eficiență și corectitudine, pentru ca diplomația română să poată performa cât mai eficient în apărarea intereselor cetățenilor români. În acest scop, vor fi susținute în același ritm intens demersurile de consolidare a corpului diplomatic şi consular şi a personalului de specialitate din cadrul MAE ca un corp de elită, profesionist, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE, prin organizarea de concursuri, pentru înlocuirea numărului mare de detașați din mediul privat, a căror detașare încetează la 31 august 2020. Vor fi continuate cu prioritate demersurile de depolitizare și profesionalizare a MAE şi menținerea caracterului independent și apolitic al corpului diplomatic şi consular. De asemenea, se va acționa pentru asigurarea resurselor necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu adecvat, respectiv pentru optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român. Se va urmări intensificarea colaborării cu mediul academic şi think-tank-urile de profil, promovarea adecvată a diplomației culturale, precum și o comunicare publică profesionistă și eficientă.

1. 0Original