Investiții strategice pentru perioada 2022—2024

Investiții strategice pentru perioada 2022—2024 CNE Cernavodă Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028—2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacități existente, sunt prevăzute prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și realizarea a 1—2 noi unități nucleare, finanțarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România și Statele Unite ale Americii. • Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă — valoarea investiției: aproximativ 1,5 miliarde euro • Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă — valoarea investiției: 7,6 miliarde euro, finalizarea contractării fazei 1 pentru reactoarelor 3 și 4 până la sfârșitul anului 2023 • Proiectul Unității A — prima unitate de producție a energiei electrice folosind tehnologia reactoarelor mici de tip modular SMR • Realizarea instalației de detritiere la CNE Cernavodă — valoarea investiției: 190 milioane euro • Depozit intermediar de combustibil ars (DICA) — valoarea investiției: aproximativ 20 milioane euro • Menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiții de securitate națională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica și deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN. • Creșterea securității nucleare și reducerea deșeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generație IV — ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstrație a tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb (LFR — Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susținută de Uniunea Europeană prin inițiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) și ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru dezvoltarea sistemelor nucleare de Generație IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciți cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) și cu gaz (Gas Fast Reactor). Complexul Energetic Oltenia Punerea în practică a programului de restructurare al companiei după aprobarea acestuia de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacități energetice pe bază de lignit și înlocuirea acestora cu capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO , precum și a unor 2 parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenționează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural și regenerabil Romgaz • Finalizarea tranzacției privind achiziția de către Romgaz a întregii participații de 50% deținută de către Exxon Mobil Exploration and Production România Limited, în cadrul proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră, precum și realizarea în comun cu OMV Petrom a operării extragerii de gaze naturale • Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ — S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin și Mehedinți Gaz — S.A. în vederea dezvoltării unor puncte termice pentru producerea de energie termică, precum și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, pentru asigurarea continuității în alimentarea cu energie termică și gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin • Implicarea Romgaz în proiectul de dezvoltare a unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde și hidrogen de la Halânga — Centrala Electrică, prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, al unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum și al unei unități de producere a hidrogenului • Implicarea Romgaz în proiectele de producție a energiei verzi, precum și în producția de metanol. Hidroelectrica Implementarea unui plan de investiții ambițios și complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aproximativ 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacități hidroenergetice noi, retehnologizări și modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activității, prin realizarea de capacități din alte surse regenerabile de energie, dar și prin implementarea unor activități de cercetare-inovare la nivelul companiei • Proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei, o putere instalată totală de 713,62 MW și o producție medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menționăm finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate în prezent: Amenajarea hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni—Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu— Avrig. Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara; • Realizarea unor capacități noi de producție a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment, la circa 93,7 MW instalați și o energie de proiect de 338,5 GWh/an; • Proiecte de retehnologizare și modernizare cu o valoare estimată totală de cca. 3 miliarde lei, acoperind capacități cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW și o producție medie anuală de circa 4.651 GWh/an; • Proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcțiune de capacități noi de producție cu o putere instalată totală de peste 655 MW și o producție medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an; • Capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore și offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW pentru fiecare variantă, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate; • Capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW—100 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate • Obținerea de noi autorizații de construcție pentru hidrocentralele a căror execuție a fost blocată pe probleme de mediu în termen de 6 luni de la modificarea prevederilor legale din domeniu de mediu Electrocentrale București Ministerul Energiei își exprimă acordul de principiu privind transferul Electrocentrale București către Primăria Generală în vederea realizării unui SACET integrat. Totodată, prin Fondul de modernizare se va susține realizarea următoarelor proiecte de investiții: • Implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie cu ciclu combinat gaz-abur, cu funcționare pe gaze; • Implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe și circa 200 MWt; • Implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul; • Reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca. 186 MWe și cca. 17 Gcal/h. Complexul Energetic Hunedoara — societate în insolvență • Obiectivul la care trebuie să se conformeze Societatea Complexul Energetic Hunedoara este cel care se referă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care are ca factor principal „decarbonarea” activității energetice prestate. • Din cauza neîndeplinirii condițiilor de mediu și a riscului de declanșare a procedurii de infringement, Termocentrala Deva a intrat în conservare, iar activitatea de producere a energiei a fost suspendată. • În acest context, au fost inițiate demersurile pentru identificarea de noi investitori pentru construirea unui grup de producere a energiei electrice de minimum 800 MW bandă. • Pentru Valea Jiului este în curs de elaborare un proiect care prevede ca până la sfârșitul anului 2021 să se înființeze un nou complex energetic format din cele 4 mine aflate în procedură de închidere, PRESTESEV și Termocentrala Paroșeni, astfel menținându-se locurile de muncă în această zonă monoindustrială. • În paralel, se va dezvolta pe platforma de la Paroșeni un grup de producere a energiei electrice, pe gaz, o microhidrocentrală și o fabrică de peleți cu putere calorică propice arderii în cazanul de la Paroșeni. Transelectrica Programul de investiții noi cuprinde: • Integrarea producției din surse regenerabile și centrale noi — Dobrogea și Moldova. Pe lângă investițiile aflate în curs de execuție, investiții noi se află în stadii premergătoare demarării execuției lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre — în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica — S.A. — în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza printr-o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz — 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400 kV. • Cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla—Podișor • Cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA • Creșterea capacității de interconexiune a SEN: Proiectele prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a unor mecanisme regionale de securitate energetică, care vor funcționa după regulile comune ale Uniunii Europene. Cooperarea regională este o soluție eficientă la analiza adecvației sistemelor energetice, respectiv la eliminarea/ diminuarea semnificativă a impactului în situația apariției unor crize în aprovizionarea cu energie. Principalele proiecte prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier sunt: • Trecerea axului 220 kV Reșița—Timișoara—Săcălaz—Arad la 400 kV — pentru creșterea capacității de interconectare a rețelelor de transport din România, Ungaria și Serbia, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro. • O nouă linie aeriană de interconexiune România—Ungaria 400 kV — Oradea—Józsa, pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport din România și Ungaria, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 200 milioane de euro. • Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare și promovarea de investiții noi; • Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier — Reșița; • LEA 400 kV dublu circuit Reșița—Timișoara—Săcălaz—Arad; • LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă—Stâlpu, cu un circuit de intrare/ieșire în Stația Gura Ialomiței; • LEA 400 kV dublu circuit Smârdan—Gutinaș; • LEA 400 kV Gădălin—Suceava; • LEA 400 kV Suceava—Bălți (Republica Moldova); • LEA 400 kV Medgidia Sud—Constanța Nord; • LEA 400 kV Isaccea—Tulcea Vest; • Linia electrică subterană (LES) București Sud—Grozăvești; • LES 400 kV Domnești—Grozăvești; • Stația 400/110 kV Grozăvești; • Închiderea Inelului de 400 kV București—Ilfov, în zona de est; • Reconductorarea LEA 400 kV București Sud—Gura Ialomiței; • Reconductorarea Axului 400 kV București Sud—Pelicanu—Cernavodă; • Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaș—Dumbrava—Stejaru—Gheorgheni—Fântânele—Ungheni; • Reconductorarea Axului 220 kV Urechești—Târgu Jiu Nord—Paroșeni—Baru Mare— Hășdat; • Reconductorarea LEA 220 kV Porțile de Fier—Reșița circuitele 1 și 2; • Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest—Teleajen—Stâlpu și reconductorarea acestuia; • LEA 400 kV Stâlpu—Brașov; • Linii noi de curent alternativ și de curent continuu de evacuare a producției eoliene onshore și offshore din zona Dobrogea, respectiv a producției generate de Unitatea 3 și de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla—Podișor și Podișor—Corbu—Hurezani—Hațeg—Recaș— Horia—Nădlac; • Siguranța alimentării consumatorilor Transgaz Programul de modernizare și dezvoltare al SNTGN Transgaz — S.A. pentru perioada 2022—2024 urmărește în principal următoarele direcții: • Asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiții de siguranță, cu limitarea impactului asupra mediului: — modernizarea și retehnologizarea sistemului național de transport; — dezvoltarea sistemului național de transport gaze pe noi direcții de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuție a gazelor naturale nou-înființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT; — corelarea cu Programul de management al conducerii societății. • Extinderea rețelelor Transgaz, în cazul localităților turistice, aflate la o distanță mai mică de 25 de km de conductele Transgaz, conform Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 • În perioada 2021—2024 rețeaua românească de transport al gazelor naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei: — dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului național de transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria—România—Ungaria—Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacități de transport al gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria; — dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și al asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport al gazelor naturale ale României și Republicii Moldova; — noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre; — modernizarea SMG Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care presupune modernizarea stațiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune. De asemenea, tot în perioada 2021—2024, Transgaz are proiecte care includ: — dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria—România—Ungaria—Austria (faza II); — dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre; — interconectarea România—Serbia; — amplificarea coridorului bidirecțional de transport al gazelor naturale Bulgaria—România—Ungaria— Austria (faza III); — interconectarea sistemului național de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României.

1. 0Original