III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență

III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliență Guvernul își propune aprobarea cu celeritate a cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR cu scopul de a accelera aplicarea sa. În acest sens, Guvernul României va include partenerii sociali în mecanismul de monitorizare, va introduce competențele ADR-urilor în implementarea PNRR, eligibilitatea consiliilor județene și a UAT va simplifica modul de acordare a finanțărilor. În concordanță cu regulile europene stabilite prin Mecanismul de redresare și reziliență, vom optimiza implementarea PNRR la noile realități și identifica noi soluții pentru implementarea reformelor. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument nou, propus de Comisia Europeană la data de 12 februarie 2021 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocate de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro sub formă de granturi (14,24 miliarde de euro) și împrumuturi (14,94 miliarde de euro). Regula generală — cuantumul disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil ar trebui să poată fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Toate plățile contribuțiilor financiare către statele membre ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2026, iar plățile ar trebui efectuate în cadrul proiectelor nu mai târziu de luna august 2026. Pentru operaționalizarea acestui instrument, România a elaborat Planul național de relansare și reziliență (PNRR). La data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană (CE) a adoptat evaluarea pozitivă a Planului național de redresare și reziliență (PNRR) al României. Planul național de redresare și reziliență al României reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență — MRR la nivel național. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente: I. Pilonul Tranziția verde Componenta 1: Managementul apei Componenta 2: Păduri și protecția biodiversității Componenta 3: Managementul deșeurilor Componenta 4: Transport sustenabil Componenta 5: Valul renovării Componenta 6: Energie II. Pilonul Transformarea digitală Componenta 7: Transformarea digitală III. Pilonul Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii Componenta 8: Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii Componenta 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare IV. Pilonul Coeziune socială și teritorială Componenta 10: Fondul local Componenta 11: Turism și cultură V. Pilonul Sănătate, precum și reziliență economică și socială Componenta 12: Sănătate Componenta 13: Reforme sociale Componenta 14: Buna guvernanță VI. Pilonul Noua generație Componenta 15: Educație Cu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: • susținerea intereselor României în negocierea actelor delegate aferente Mecanismului de redresare și reziliență; • operaționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.; • corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate prin P.N.R.R. cu cele din programele operaționale și naționale; • contractarea celor 29,2 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023; • asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor; • asigurarea unui sistem de coordonare și monitorizare eficient, care să garanteze o bună guvernanță prin implementarea reformelor și investițiilor în timp și în mod sustenabil; • simplificarea actului administrativ și îmbunătățirea procesului de inițiere și promovare de acte normative; • elaborarea schemelor de ajutor de stat pentru toate tipurile de componente vizate de PNRR; • susținerea procesului de pregătire de documentații tehnice până la nivelul de proceduri de achiziție publică pentru lucrări/furnizare bunuri; • descentralizarea tuturor componentelor aparținătoare celor 6 piloni care implementează proiecte cu beneficiari locali.

1. 0Original