II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE

II. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE În cadrul Alianței, rezultatul urmărit vizează creșterea credibilității strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea și angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliți în contextul NATO pentru finanțarea apărării (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat și activități finanțate integral din venituri proprii, din care cel puțin 20% pentru înzestrare și modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare); dezvoltarea capacității de apărare națională și a nivelului de reacție; asigurarea ofertei naționale relevante pentru implementarea inițiativelor NATO în planul dezvoltării capacității colective de reacție a Alianței; participarea la inițiative și proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilități aliate comune; participarea la misiuni și operații NATO; contribuția la implementarea prezenței aliate înaintate pe teritoriul altor aliați estici și gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai complexe și diverse, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor urmări implementarea programelor și proiectelor în planul modernizării, înzestrării și operaționalizării structurilor de forțe, care vor determina un nivel calitativ superior și semnificativ al contribuției naționale la arhitectura colectivă de securitate și apărare NATO. În paralel, eforturile naționale vor avea în vedere continuarea promovării profilului României ca pilon de securitate și stabilitate în regiune, monitorizarea, stimularea și asigurarea progreselor determinante în ceea ce privește consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare în Sud-Estul Europei și regiunea Mării Negre pe toate cele cinci componente operaționale (terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial) și, în context, operaționalizarea și maturizarea proiectelor multinaționale NATO de pe teritoriul României (de exemplu, Unitatea de integrare a forțelor NATO/NFIU, Brigada Multinațională Sud-Est/MNBDE-SE, Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est/MND-SE HQ, Comandamentul Multinațional de nivel Corp Sud-Est/MNC-SE HQ). O atenție aparte va fi acordată definirii și implementării parametrilor optimi, măsurilor și proceselor specifice în planul asigurării rezilienței, atât la nivel național, cât și în cadrul integrat aliat, prin derularea unor programe de perfecționare continuă pe linia asigurării securității cibernetice, a sistemelor de comunicații și a combaterii amenințărilor de tip hibrid, în vederea creșterii rezilienței în fața noilor provocări. În acest context este necesară creșterea rezilienței bazate pe comunicații civile, inclusiv 5G, deoarece comunicațiile de generații viitoare vor afecta societățile de la transport, asistență medicală și educație, dar și operațiunile militare. România va participa alături de cele 30 de state membre ale NATO la elaborarea unui plan de răspuns la pandemii, pe baza lecțiilor desprinse și a celor mai bune practici existente la nivelul statelor aliate în contextul actualei crizei de COVID-19. Astfel, vor fi luate măsuri în domeniul rezilienței și al pregătirii civile, al utilizării mecanismelor și capabilităților NATO în caz de criză. De asemenea, planul de răspuns național la pandemii va viza protejarea industriilor critice, îmbunătățirea planificării continuității activităților Alianței, cooperarea strânsă cu partenerii internaționali, precum Uniunea Europeană. Știrile false și acțiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidență asupra domeniului politico- militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influențării percepției sociale și afectării încrederii populației în instituțiile statului, cât și pentru obținerea de informații necesare pentru influențarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor și amenințărilor din mediul virtual ne impune, cu necesitate, crearea și dezvoltarea de capabilități specializate la nivelul forțelor armate, pentru contracararea acțiunilor informaționale, a propagandei cu scop destabilizator și a campaniilor de tip hibrid. Vor fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluții semnificative (apărare și descurajare, reziliență, cooperare interinstituțională, tehnologii emergente și disruptive, digitalizare), și lecțiile învățate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile, precum și în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau știrile false. La nivel național se vor avea în vedere implementarea pachetului de ținte de capabilități aferent anului 2021 și implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menționa accentul pe operaționalizarea noilor capabilități și planificarea multianuală a numărului de posturi finanțate de la bugetul de stat. Pe fondul acestor eforturi aplicate, se va acorda o atenție aparte asigurării unei abordări aliate echilibrate, unitare și coerente în ce privește politicile, măsurile și inițiativele vizând asigurarea posturii aliate înaintate pe flancul de est al Alianței. România va rămâne pe mai departe un promotor al unei relații transatlantice consolidate și substanțiale, ca reper esențial pentru securitatea europeană. Pentru România, NATO este instrumentul primordial și central al apărării colective fundamentate pe indivizibilitatea securității aliaților. Țara noastră va continua susținerea consistentă a maximizării cooperării și coordonării NATO—UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităților și gestionării riscurilor și amenințărilor de securitate, cu asigurarea complementarității și sinergiei între acțiunile celor două organizații, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiției. La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate și apărare comună (P.S.A.C.) și la inițiativele și procesele de dezvoltare a capabilităților în formatele de cooperare multinațională oferite de Agenția Europeană de Apărare, cât și prin contribuția la operațiile și misiunile desfășurate sub egida UE. Totodată, vor fi dezvoltate mecanismele necesare pentru o mai bună conectare la procesele derulate de Comisia Europeană în domeniul rezilienței, sprijinului pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul capabilităților pentru apărare și al dezvoltării industriale. Va fi urmărită creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene puse la dispoziția sectorului apărării. Măsurile propuse au în vedere: — consolidarea rolului și prezenței naționale în operațiile și misiunile militare și civile ale Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare și gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcție și de alte angajamente asumate în plan internațional; — participarea la consolidarea industriei europene de apărare și a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizează capabilități prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligență artificială; — optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor și proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare derulate la nivelul Agenției Europene de Apărare (E.D.A.); — participarea la inițiativele și procesele UE dedicate dezvoltării de capabilități militare (PESCO — inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP)2, în coerență cu angajamentele asumate în cadrul NATO și respectând principiul setului unic de forțe; — promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanță accentuată în actualul context strategic, prin susținerea implementării declarațiilor comune privind cooperarea UE—NATO; — asigurarea sprijinului și asistenței statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistență mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE).

1. 0Original